Video Singurătatea a devenit o problemă de sănătate publică. De ce tot mai mulți tineri aleg izolarea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Singurătatea nu mai este asociată doar vârstei a treia. Tot mai mulți tineri petrec ore întregi fără compania altor persoane, deşi au prieteni și o viață socială aparent activă. Datele arată că cei din generațiile Z și Alfa stau singuri aproape șase ore pe zi, la fel ca bunicii lor. Dar, din motive complet diferite.
Schimbarea se observă tot mai clar în ultimii ani.
"Îmi place să am timpul meu liber, că altfel îmi nebunez de cap. Mă simt fără baterie socială, vreau refugiu în casă, nu mai vorbesc nimic", a mărturisit o tânără.
În casă, însă e un alt tip de refugiu. Cel virtual.
Tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani petrec tot mai mult timp singuri. Potrivit datelor, stau cu 45% mai mult singuri decât o făceau în 2010. Iar sentimentul de izolare nu dispare nici în compania altora. La o cafea cu prietenii, spre exemplu, atenția ajunge să fie îndreptată către telefon, iar conversațiile sunt înlocuite de timpul petrecut în fața ecranelor.
Și vârstnicii petrec, în medie, tot atâtea ore în singurătate, însă din cu totul alte motive.
Reporter: Cam cât timp petreceți dumneavoastră singură pe zi?
Vârstnică: Mai tot timpul. Eu sunt singură. Bine, am copii, dar ei stau la casa lor.
Psihologii spun că orele petrecute în singurătate nu sunt, în sine, o problemă. Pot fi benefice pentru odihnă sau dezvoltare personală. Dificultățile apar atunci când singurătatea nu este o alegere, ci devine o stare permanentă și înlocuiește relațiile sociale.
"O persoană simte nevoia să stea singură în două cazuri. Când are foarte multe gânduri în minte și vrea să și le aranjeze sau când are capul gol. De aceea, în prezent, cabinetele de psihologie și psihoterapie sunt pline de oameni tineri care caută răspunsuri la ceva ce nu există", a explicat psihologul Radu Leca.
Menținerea contactului cu familia și prietenii, participarea la activități în comunitate și limitarea folosirii telefonului în timpul întâlnirilor rămân însă unii dintre cei mai importanți factori de protecție împotriva izolării.
"Primul pas este comunicarea. Putem începe cu un simplu 'Ce faci', 'Cum te simţi. Comunicarea area nevoie de componenta asta foarte importantă a ascultării, să învăţăm să îi ascultăm şi să îi observăm pe cei din jurul nostru", a explicat Smaranda Caragea, specialist în comunicare.
În 2023, Organizația Mondială a Sănătății a creat o Comisie pentru Conexiune Socială, după ce a avertizat că izolarea și singurătatea au devenit o problemă de sănătate publică. Ambele sunt asociate cu un risc mai mare de depresie, anxietate, boli cardiovasculare și declin cognitiv.
