Modificarea excesivă a fotografiilor ar putea ascunde sindromul de tulburare dismorfică

Modificarea excesivă a selfie-urilor pe care le postăm pe internet este, de fapt, o tulburare psihică. Sună dur, dar este adevărat. Tulburarea dismorfică - preocuparea excesivă pentru un defect aproape inexistent - se vede chiar şi în comportamentul nostru în social media. Afecţiunea, în sine, este cunoscută de psihologi de multă vreme însă, mai nou, se vorbeşte despre ea şi raportat la ceea ce se întâmplă pe Internet. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Aşadar, în momentul în care petrecem mai mult de o oră pe zi gândindu-ne la un defect pe care îl avem, de multe ori imaginar, putem spune că suferim de această tulburare. Ce este mai îngrijorător: deşi în literatura de specialitate se spune că această tulburare apare în adolescenţă, ea poate fi indusă chiar mai devreme.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Dorința de perfecțiune deformează realitatea

De dismorfism, te poţi îmbolnăvi chiar şi din dragoste, dacă persoana iubită îţi reproşează mereu un defect. Iar dorinţa de a fi perfect, mai ales în ochii altor oameni, ne face, de cele mai multe ori, să ne deformăm propria realitate. Fie prin poze modificate excesiv, fie prin intervenţii inutile.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Drept urmare ajung la medic şi cer diferite intervenţii estetice. Iar în aceste cazuri, chirurgii joacă inclusiv rolul de psiholog.

Social Media, în trecutul apropiat, a impus standardele de frumuseţe. Prima aplicaţie specială de modificare a portretelor a apărut în 2013 şi a preluat standardele coreene de frumuseţe pentru a crea uneltele de modificare: piele albă, ochi mari, nas fin, buze cărnoase. De atunci, au apărut pe piaţă zeci de aplicaţii de acest fel. Acum, cel mai la îndemână sunt filtrele de pe reţelele de socializare, precum Facebook sau Instagram.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Americanii au început să vorbească deja de un an de "dismorfismul Snapchat". La nivel mondial, aplicaţia e folosită de aproape 300 milioane de oameni. În România sunt 1 milion 400 mii de utilizatori dintre care doar 8%, atenţie, au peste 13 ani.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰