Tulburările de somn pot aduce boli grave. Ce recomandă specialiştii

• Recomandabile sunt 7-8 ore de somn.
• Atmosfera din camera de dormit este esențială.

Jeni Chiriac, psiholog: Când sunt câteva seri în care ştim că somnul a fost perturbat, trebuie să urmărim un pic stilul de viaţă, stilul alimentar, să vedem dacă ne odihnim suficient, dacă gestionăm stresul cum trebuie. Dacă avem o problemă, am avut o zi stresată, dacă ne-am certat, dacă am avut conflicte pe care nu le-am rezolvat, este nevoie de un pic de disciplinare şi asumare că peste noapte nu rezolvăm nimic. 

Iar a doua zi ne surprinde fara energie și cu o lipsă de concentrare acută.

Jeni Chiriac, psiholog: Corpul, când trece peste un anumit prag de consum de energie fizică şi psihică, ajungem să avem sentimentul că nu poate să se odihnească. Mai multe soluţii, adică să reuşim să ne introducem o rutină plăcută înainte de culcare, când ne culcăm să încercăm să ne culcăm la o oră acceptabilă, un compromis între ora la care ne culcăm noi şi ora recomandată de specialişti. Liniştirea minţii prin găsirea de soluţii la problema care te frământă sau parcarea problemelor, pentru că acum e timpul pentru somn.

Psihologic, trebuie să ne liniștim mintea. Iar dacă nu reușim să adormim, nu rămânem in pat să numărăm oile. Găsim ceva plăcut de făcut. Atmosfera din camera de dormit este esențială. 

Jeni Chiriac, psiholog: Într-un pat conformabil, într-o cameră care nu ar trebui să aibă multe surse de lumină sau de zgomot, la o temperatură care să ne fie agreabilă, rece sau cald, toate ţin de relaţia cu noi şi de felul în care ne cunoaştem.

Dincolo de partea psihologică, tulburările de somn ne pot aduce boli grave.

Oana Deleanu, somnolog: Avem peste vreo 80 de boli ale somnului, pornind de la somnambulism, care este spectaculos dar nu afectează atât de rău calitatea somnului, cum e sindromul de apnee în somn, pauzele de respiraţie în timpul somnului, sindromul obezitate hipoventilaţie. Lucrul în ture, schimbări de ritm circadian, jetlagul.

Sindromul de apnee in somn e frecvent la persoanele mature și reprezintă pauzele de respiratie din timpul somnului. 

Oana Deleanu, somnolog: Când ne culcăm, dar când dormim pe spate şi suntem relaxaţi, toate aceste structuri cad gravitaţional şi se închide gâtul, practic. Organismul sesizează şi declanşează o microtrezire. Electroencefalograma iese din ritm, trezeşte omul şi respiră din nou, se aude zgomotul sforăit şi horcăit.

Dar înainte să ne gândim la orice altă afecțiune, trebuie să respectăm o igienă a somnului. 

Oana Deleanu, somnolog: Dacă dormi mai puţin de 7- 8 ore de somn eşti deprivat de somn. Corectezi asta şi apoi vorbim despre boli ale somnului. Culcat la aceeaşi ora, trezit la aceeaşi oră, e greu. În weekend facem un lucru, ne recuperăm somnul pierdut în timpul săptămânii. Să păstrăm un ambient plăcut în dormitor, să ne pregătim de somn aşa cum trebuie, nu mese copioase, nu alcool chiar înainte de culcare, măcar cu câteva ore, 3-4 ore, nu activitate sportivă intensă chiar înainte de culcare.

Așadar, sunt câteva reguli simple de respectat:

- Fiecare dintre noi trebuie să aibă neapărat parte de 7 sau 8 ore de somn în fiecare noapte. 

- Mergem la culcare și ne trezim la aceeași oră în fiecare zi.

- Luăm masa cu măcar 2,3 ore înainte de a ne așeza în pat

- Nu stăm la televizor sau la calculator, și nici pe telefonul mobil, înainte de somn. Semnalele luminoase nu sunt odihnitoare. O carte sau o activitate în casă e numai bună în cazul în care somnul se lasă așteptat.

- Camera de dormit trebuie să aibă așternuturi și o saltea confortabile pentru noi, iar pijamalele să fie cele în care ne simțim cel mai bine.

- Și, în final, deconectarea de la ziua care a trecut e cheia spre o odihnă bună

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰