40 de ani de la marele cutremur. 1500 de oameni au murit sub dărâmături. Riscurile unui seism puternic sunt crescute şi azi!

Se împlinesc 40 de ani de când România a fost zguduită din temelii. Pe 4 martie 1977, un cutremur cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter transforma Capitala într-un morman de moloz. 1500 de vieţi s-au stins sub dărâmături, iar imaginile de atunci arată un peisaj apocaliptic.

Un vuiet apocaliptic, urmat de ţipete şi haos. În doar 55 de secunde, Bucureştiul s-a transformat în moloz. În momentul în care a început cutremurul, lumea s-a panicat şi a încercat să iasă afară. Din păcate, pentru mulţi această decizie a fost fatală.

1391 de morţi au fost număraţi în Capitală. Printre ei, nume mari precum actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocneţ, sau cea care era supranumită Edith Piaf a României, cântăreaţa Doina Badea. Alţi 110 oameni şi-au pierdut viaţa în oraşele din ţară. Puterea cu care a lovit marele cutremur a fost egală cu energia a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Iar priveliştea a fost pe măsură.

MONICA POP, MANAGERUL SPITALULUI DE OFTALMOLOGIE

"Prima imagine pe care am avut-o a fost a unui băieţel care avea aproximativ un an, decedat, pe care-l ţinea un soldat, înebunit, de picioruşe şi încerca să-i facă ceva."

Imaginile de atunci au rămas nu doar în mintea celor care au trăit momentele. Ci şi în fotografii emblematice. Echipa site-ului a1.ro a alcătuit o galerie impresionantă. Blocuri întregi, acum reconstruite, deveniseră pe atunci mormane de moloz. Rămân în arhive şi stenogramele şedinţelor dintre Nicolae Ceauşescu şi oficialii partidului comunist.

Nicolae Ceauşescu - "Din spitale, toată lumea care stă în semiinternate să fie trimisă acasă.(...) Începând cu Eliasul, să scoatem totul şi să folosim pentru accidentaţi."

MONICA POP, MANAGERUL SPITALULUI DE OFTALMOLOGIE

"În fiecare colţ al spitalului de urgenţă se făcea ceva, un act medical, fiecare făcea ceva, suturi."

În urmă cu 40 de ani, fix din acest loc, liderul comunist, Nicolae Ceauşescu inspecta dezastrul din inima Capitalei. Acum, clădirile sunt în picioare, însă în 77 aproape totul era transformat în moloz.

Pe lângă Bucureşti, afectate au fost şi oraşele Craiova, Brăila, Galaţi sau Ploieşti. Şi, chiar dacă au trecut 40 de ani de atunci, la nivel de construcţii, un cutremur precum cel din 77 ar putea să producă un dezastru asemănător.

-Datele problemei nu s-au schimbat prea mult. Sursa cutremurului a rămas tot acolo în zona Focşaniului şi efectul va fi probabil asemănător cu ce a fost atunci. De consolidat, foarte mult nu s-a mai consolidat.

Ceva mai bine stăm la eventuala intervenţie în cazul victimelor.

-Cert că o să avem resurse ca să transportăm, ca să luăm. Care va fi situaţia spitalelor din Bucureşti depinde. Putem să transferăm către spitalele din zonele neafectate şi aici aţi văzut că avem capacitatea împreună cu colegii de la Ministerul Apărării.

Riscul producerii unui cutremur cu magnitudine mare există în ţara noastră. Nimeni însă nu poate să prevadă momentul în care pământul s-ar putea clătina.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰