Video After-school sau bonă: cât plătesc părinții pentru supravegherea copiilor după şcoală
Părinții care lucrează și nu au sprijinul bunicilor trebuie să aleagă între after-school și bonă, opțiunile sunt adesea costisitoare, dar necesare pentru siguranța copiilor după ore. Un after-school de încredere depăşeşte chiar şi 2.000 de lei pe lună, iar o bonă cu experienţă chiar şi de trei ori mai mult. Spre deosebire de alte ţări, statul român a făcut şi el un program şcoala după şcoală, însă doar câteva sute de copii primesc de la stat afterschool subvenţionat.
Peste 50 de mii de copii din România sunt înscrişi în centre after-school şi îşi petrec după-amiezile acolo, cât timp părinții sunt la serviciu.
"After school, comunitate, mai mulţi copii. Se dezvoltă altfel decât să stea acasă cu o persoană matură", susţine un tată.
"Primul moment al zilei ar trebui să fie musai joaca. Apoi mănâncă. Facem teme cu ei, dar limităm programul de teme la o oră şi jumătate, pentru că vrem să lăsăm timp şi spaţiu pentru multe alte forme de învăţare. Avem traineri psihologi care intră în discuţii despre întâmplări din viaţa lor şi de acolo discuţiile glisează încet, încet către zona emoţională. Îi ajutăm să descarce balast emoţional acumulat în ultimele 24 de ore", a declarat Alexei Axinte, co-fondator afterschool.
"Mi se pare foarte interesant pentru că dacă spui ceva ce ai pe suflet altcuiva te descarci. Zilnic o facem, adică în fieacare zi. Activitatea mea preferată este arte, pentru că mereu când sunt undeva îmi place să fac lucruri interesante şi să mobilez, îmi place să creez lucruri", mărturiseşte Vicky, o fetiţă de doar 8 ani.
Printre activitățile zilnice se numără robotică, științe, artă sau sport, toate gândite să le hrănească imaginația și să le țină mintea antrenată.
"Ultima oară, ce am inventat a fost un oraş. Am făcut din carton, din beţe, din plastilină", spune Medeea, 7 ani.
Câţi bani plătesc părinţii pentru o bonă
Pentru un program after school, părinții plătesc între 800 și 2.000 de lei pe lună, în funcție de orar și de activități, însă tot mai mulți aleg bona, uneori doar pentru câteva ore sau doar în zilele în care copilul nu are cu cine să stea. O bonă "la negru", fără studii şi fără experiență, cere între 15 și 20 de lei pe oră. Cea cu diplome și recomandări, care face și teme cu cel mic, poate ajunge la 40 de lei pe oră. Iar o bonă full-time, angajată legal, poate costa mai bine 5.000 de lei pe lună.
Dar și această variantă vine cu o provocare: alegerea persoanei potrivite. Pe grupurile de pe internet, oricine se poate recomanda ca bonă, doar pentru că are timp liber.
"Eu diplome nu am aşa ceva, dar vă aduc o recomandare, dacă vreţi. Bine, una e să mă şi vedeţi, cum sunt. Eu iubesc foarte mult copiii", spune o femeie dispusă să fie bonă.
"Trebuie să ţinem cont de faptul că ei au nevoie de un echilibru. Unui copil îi este bine într-o zonă de mediu nestructurat, acasă, să se odihnească, să mănânce corespunzător şi să fie însoţit de o persoană care să ştie care sunt nevoile specifice vârstei pe care copilul o are", susţine psihologul Gabriela Maalouf.
Marilena, în schimb, a urmat un curs de psihologie înainte de a profesa și crede că pregătirea contează enorm în relația cu cei mici.
"A fi bonă nu însesamnă numai a supraveghea un copil. Trebuie să ştii să şi empatizezi cu copilul respectiv, depinde şi de vârsta lui", spune Marilena Răducanu, bonă cu studii.
Există însă și părinți sau bunici care preferă ca cei mici să fie crescuți exclusiv în familie.
"Socializarea e mult mai ok la after, are ce învăţa. Bona poate are tabieturile ei, de bătrânică, şi îmi învaţă copilul rău", spune o bunică.
Dar nu toţi au norocul să aiba bunicii aproape. Pentru a alege o bonă potrivită, ţineţi cont de recomandări, organizaţi interviuri şi inclusiv o perioadă de probă cu copilul.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
