Alocaţia complementară - cât este, cine are dreptul şi cum se obţine

• Alocaţia complementară se adresează familiilor care nu pot obţine venituri mai mari decât salariul minim net pe economie.

Autorităţile din România caută în permanenţă soluţii pentru a ajuta familiile aflate în dificultate. Vorbim aici în special de familiile care au venituri, în medie, mai mici decât salariul minim net pe economie.

În ultima perioadă au apărut tot felul de ajutoare sub forma unor vouchere, însă un alt ajutor pentru familiile aflate în dificultate îl reprezintă alocaţia complementară.

Ce este alocaţia complementară

Alocaţia complementară este o sursă importantă de venit pentru familiile fără prea mari posibilităţi şi care sunt alcătuite din soţ, soţie şi copii de până în 18 ani care încă se află în întreţinerea părinţilor.

Mai concret, este vorba despre acele familii care realizează venituri nete pe membru de familie mai mici decât salariul minim net pe economie. 

Alocaţia complementară vine în completarea veniturilor obţinute de o familie, precum alocaţia de stat pentru creşterea copilului sau a copiilor.

Cât este alocaţia complementară în România

Conform site-ului oficial al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, alocaţia complementară variază între 90 şi 500 de lei pe lună, în funcţie de numărul de copii pe care îi au părinţii, dar şi dacă vorbim despre o familie cu ambii părinţi sau o familie monoparentală.

În principiu, suma pleacă de la 90 de lei, pentru familia cu un copil, şi poate să ajungă sau chiar să depăşească suma de 500 de lei, pentru familia cu patru sau mai mulţi copii. Iar "pentru familiile beneficiare de ajutor social în baza Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul alocaţiei familiale complementare se majorează cu 25%".

Cine are dreptul la alocaţie complementară

În principiu, de alocaţia complementară ar putea să beneficieze toate familiile menţionate mai sus, respectiv care obţin venituri sub salariul minim net pe economie şi au în îngrijire cel puţin un copil care încă nu a împlinit 18 ani.

Concret, în termen de 15 zile de la primirea solicitării, primarul dispune efectuarea anchetei sociale pentru verificarea situaţiei de fapt, iar ulterior, în termen de cinci zile de la momentul în care este înştiinţat în legătură cu rezultatul anchetei, "primarul emite dispoziţia de aprobare/respingere pe care o comunică atât solicitantului alocaţiei, cât şi direcţiei pentru dialog, familie şi solidaritate socială".

Dacă sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate, dreptul se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.

Ce acte sunt necesare pentru alocaţia complementară

În primul rând este evident că cei care solicită obţinerea unei alocaţii complementeră o pot face prin completarea unei cereri tip. Aceasta se completează de către reprezentantul familiei şi se depune la sediul primăriei de care familia aparţine.

Cererea tip trebuie să fie însoţită de mai multe documente precum acte doveditoare privind veniturile familiei, livretul de familie completat la zi, precum şi documente punctuale cum ar fi hotărârea judecătorească ce trebuie să ateste că un membru al familiei, soţul sau soţia, este dispărut sau arestat, ori "certificatul de încadrare într-un grad de handicap prezentat de familiile care au în întreţinere copii cu handicap de vârstă şcolară şi care nu frecventează şcoala".

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰