Antena Meniu Search
x

Bucureșteanule, știi că în fiecare zi treci pe lângă hainele pline de sânge ale celei mai luminate minți românești, ucisă cu bestialitate?

Pe o vreme geroasă, în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1940, cea mai luminoasă minte pe care a născocit-o acest pământ, cea a lui Nicole Iorga, era ucisă de către legionari. La 69 de ani, ”Voltaire al României” cum îl numea Călineascu pierea, mișelește, în timp ce-și ținea, mândru, degetele împreunate în semnul crucii. Hainele sale, pline de sânge, se odihnesc la Universitate, în muzeul pe care, ca prim-ministru, îl inaugurase în 1931...

Pe o vreme geroasă, în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1940, cea mai luminoasă minte pe care a născocit-o acest pământ, cea a lui Nicole Iorga, era ucisă de către legionari. La 69 de ani, ”Voltaire al României” cum îl numea Călineascu pierea, mișelește, în timp ce-și ținea, mândru, degetele împreunate în semnul crucii. Hainele sale, pline de sânge, se odihnesc la Universitate, în muzeul pe care, ca prim-ministru, îl inaugurase în 1931...

Raportul locotenent colonelului Alexandru Ionescu, adresat Prefecturii din Prahova, e sec: ”Dimineață, la orele 07.15, s-a găsit cadavrul profesorului Nicolae Iorga, pe moșia domnului Radovici din marginea de est a comunei Strejnic, județul Prahova. Maiorul Bratul Aurel, la ordinul subsemnatului, s-a transportat la fața locului și a ridicat cadavrul cu o camionetă a Prefecturii județului Prahova, fiind transportat la București și predat familiei. Autorii, până în prezent, nu au putut fi descoperiți și nici prinși”. Întocmit pe 29 noiembrie 1940, cu numărul 2024...”Everestul” gândirii românești fusese asasinat, cu nouă gloanțe, apoi batjocorit de către legionari.

Pe 27 noiembrie 1940, Iorga nu vine la Institutul de Istorie Universală, așa cum obișnuia. Nu-i nici la vila din Vălenii de Munte, unde se retrăsese. Cu două săptămâni și jumătate înainte, un puternic cutremur lovise România, iar casa nu mai prezenta siguranță. La 17.30, șapte indivizi - toți legionari, numele lor nu merită menționate - intră pe scara de serviciu. Îl saltă pe Iorga, care e răcit, are febră, e cu sănătatea șubrezită. Le cere doar să-l lase să se îmbrace, se trage la patru ace, așa cum e obișnuit. Știe că va muri, a primit multe amenințări, dar se gătește. Alina, fiica istoricului, presimte tragedia. Sună, degrabă, la București, la fratele său, Mircea. Fiul academicianului încearcă să ia legătura cu Ion Antonescu ori cu alți reprezentanți ai Guvernului. Degeaba. A doua zi de dimineață, la 7 și 15 minute, cadavrul lui Iorga e găsit de localnici. Legionarii sărbătoriseră asasinarea unui geniu cu un chef de pomină, la o cârciumă din Predeal...

Casa lui Iorga din Sinaia, de unde a fost ridicat de către legionari. Se păstrează, și astăzi, destul de bine

Ca politician, Iorga dezamăgise tânăra generație de naționaliști. Sprijinise dictatura lui Carol al II-lea, fusese un prim-ministru modest. Se opusese mișcării legionare, care aduna, pe zi ce trece, toți mai mulți adepți, se zvonea că el fusese la originea condamnării și asasinării liderului acesteia, Corneliu Zelea Codreanu. Iorga este numit de către legionari ”sinistra vedenie cu barbă și umbrelă”, primește zeci de amenințări. Nu le ia în serios, dar, cu toate acestea, în primăvara lui 1940 Antonescu este cel care îl roagă, personal, să părăsească țara. Horia Sima, liderul Gărzii de Fier din acea perioadă, avea să susțină, până la finalul vieții, că nu a ordonat asasinatul, că nu a știut de acesta și că decizia se luase pe plan local. 

În fatidica noapte, Iorga e dus, cu mașina, de la Sinaia la Strejnicu (Strejnic), reședința comunei Târgșoru Vechi, la trei kilometri de Ploiești. Este împușcat, la 15 metri de carosabil, în pădure. Nouă gloanțe. Două îl desfigurează, unul îl ucide, intrându-i direct în creier. Se răspândește vorba cum că al său cadavru a fost batjocorit: organele genitale, tăiate, i-ar fi fost îndesate în gură. Lucrul acesta nu va fi, însă, niciodată, confirmat. Gardianul public Petre Zamfir, prezent la fața locului la primele ore ale dimineții, notează că savantul avea degetele mâinilor împreunate în semnul crucii, cerând, probabil, ca în ultimele clipe ale vieții să fie lăsat să se roage.

Citeşte mai departe despre moartea lui Nicolae Iorga pe site-ul a1.ro.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
bucuresti nicolae iorga strejnic ucidere
Întrebarea zilei

Vă tentează să mergeţi în vacanţă cu rulota în loc să vă cazaţi la hotel?

Observator » Stiri sociale » Bucureșteanule, știi că în fiecare zi treci pe lângă hainele pline de sânge ale celei mai luminate minți românești, ucisă cu bestialitate?