Un român a adus din Spania seminţe rezistente de căpşuni, care rodesc până iarna

Oficial e toamnă, dar în pieţe se găsesc căpşuni, de parcă a venit primăvara. Tot mai mulţi cultivatori mizează pe soiuri aduse din afară, care fac fructe până dă îngheţul. Sunt la fel de dulci şi de zemoase, dar, pentru că apar când căpşunile româneşti dispar, se vând la preţ dublu sau chiar triplu faţă de cele de sezon.

Cu verdele Transilvaniei la picioare şi Carpaţii în zare, munca pare mai relaxantă ca oriunde. E vremea pentru cules roadele toamnei. Căpşuni aromate, cărnoase şi roşii. Un soi pe care Grigore Rânziş l-a adus în Pasul Tihuţa, după ce a muncit 9 ani în agricultură în Spania. Cu banii câştigaţi acolo, a plantat două hectare şi jumătate, pe un teren moştenit de la bunici.

Grigore Rânziş, cultivator: "Ne-am interesat ce ar putea merge în zona de munte, aici fiind foarte scurtă perioada de primăvară-vară. Într-un an mai bine, într-un an mai rău. Dar suntem acasă şi lucrăm pământul nostru şi asta-i bucuria."

A pariat totul pe soiul mediteranean, căruia i-a priit şi aerul rece de munte. De primăvara, până dă îngheţul, culege aproape 10 tone pe care le vinde în pieţele din Bistriţa şi Vatra Dornei.

Dacă în sezon, un kilogram de căpşuni se vindea cu 5 lei, acum câştigă triplu: 15 lei pe kilogram. 

Fructele sunt mai bune la gust decât cele din import. Pentru că nu le transportă pe distanţe mari, nu este nevoie să le stropească pentru a le spori rezistenţa. Surplusul se transformă în dulceaţă. Soţia lui, Dana, a venit şi ea cu reţeta bunicii.

Dana Rânziş, soţia lui Grigore: "Acea dulceaţă de fructe de pădure care are 4 fructe. Conţine căpşuni, zmeură, mure şi afine şi e un deliciu."

Pe lângă căpşunile longevive, au mai cultivat un soi de zmeură la fel de rezistent. 

Locul pare o grădină din Rai. Cei doi soţi au mai pus coacăze din care fac sirop natural, trandafiri pentru dulceaţă şi gălbenele pentru ceaiuri, săpunuri şi creme. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰