Ce bunuri nu se împart la divorț. Tot ce trebuie să ştii despre partaj

Numai în luna septembrie a anului trecut, 1956 de cupluri au divorţat în România, cu 203 mai multe decât în august şi cu 105 mai multe comparativ cu septembrie 2022, arată cifrele Institutului Naţional de Statistică. Adulterul, gelozia şi violenţa fizică sunt cele mai răspândite trei cauze care duc la divorţ, spun psihologii.  

Asta se vede şi în rapoartele Insitutului Naţional de Statisică, care a concluzionat că divorţul devine încet şi sigur un lucru cât se poate de normal. Dacă în primul an după Revoluţie, unu din şase cupluri căsătorite ajungea la divorţ, anul trecut, rata a ajuns la unul din cinci.

Partajul la divorț poate cunoaște două forme:

• partaj voluntar – când soții se înțeleg de comun acord cum să își împartă bunurile; are loc la notar și este opțiunea cea mai puțin costisitoare;
• partaj judiciar – cei doi soți nu se înțeleg cu privire la împărțirea bunurilor și se ajunge în fața instanței judecătorești, care ia decizia pe baza dovezilor și a opiniilor celor două părți; este mai costisitor;

Se împart la divorț bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei

Într-un partaj după divorţ, regula generală este ca fiecare dintre soţi deţine jumate-jumate din totalitatea bunurilor comune. Prin bunuri comune se înteleg absolut toate bunurile şi lucrurile ce au folosit soţilor şi au fost cumpărate în vremea căsătoriei, până la pronunţarea divorţului. Aici intră: mese, scaune, ustensile de bucătărie, cadouri primite de soţi, mobilă, tablouri, inclusiv bunuri imobile precum terenuri, case sau acţiuni în societăţile comerciale înfiinţate în timpul căsătoriei.

Bunurile dobândite înainte de căsătorie nu se împart la divorț

Bunurile care nu se împart la divorț sunt bunurile proprii (dobândite de către soți înaintea căsătoriei). Și anumite bunuri dobândite în timpul căsătoriei care sunt asimilate bunurilor proprii (de exemplu: moșteniri, donații, bunuri de uz personal sau destinate profesiei, premii și recompense).

Nu intră în masa partajului următoarele categorii de bunuri:

• Bunurile mobile sau imobile primite de unul dintre soţi cu titlu de moştenire
• Bunurile mobile sau imobile primite de unul dintre soţi sub formă de donaţie, când donatarul nu specifică faptul că donaţia este şi în beneficiul celuilalt soţ
• Părţile sociale deţinute de unul dintre soţi într-o societate comercială
• Fructele şi produsele provenite de la bunurile proprii ale unuia dintre soţi cu menţiunea că, pentru ca fructele să devină bun comun este necesară contribuţia ambilor soţi la obţinerea acestora
• Creanţele născute înainte de încheierea căsătoriei şi realizate în timpul căsătoriei
• Bunuri de uz personal şi exclusiv
• Bunuri destinate exercitării profesiei
• Manuscrise ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi inovaţii
• Bunurile achiziţionate în timpul căsătoriei de către unul dintre soţi cu sume primite din înstrăinarea unui bun propriu al acestuia
• Indemnizaţia de asigurare primită ca urmare a prejudiciului suferit prin deteriorarea unui bun propriu
• Preţul vânzării unui bun propriu
• Bunuri obţinute prin schimbul cu un bun propriu.

Cât durează un proces de partaj în instanţă

Procesul de partaj în instanță durează în medie 1-2 ani. Însă, în funcție de complexitatea cazului, numărul bunurilor comune ce urmează să fie împărțite, necesitatea unor expertize, depunerea unor contestații sau cereri de apel, procesul de partaj poate să dureze și câțiva ani.

Cât costă partajul judiciar după divorţ

Costurile unui partaj după divorț includ: taxă de timbru de 3-5% din valoarea bunurilor ce vor fi împărțite, onorariul experților evaluatori (dacă este cazul), onorariul avocatului și alte cheltuieli specifice unui proces în instanță. Poți aproxima valoarea totală a costurilor doar în urma consultării unui avocat.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰