„Ce nu știi îți poate face rău” – Lista neagră a alimentelor falsificate, prezentată de profesorul Dan Vodnar la workshopul Senatului Științific al FDVDR
Puțini consumatori își pun întrebarea cât de autentic este produsul pe care îl pun zilnic în coșul de cumpărături. Totuși, realitatea pieței alimentare ar trebui să ridice mai multe semne de întrebare. La workshopul „Ești ceea ce mănânci”, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României în cadrul FOOD YOU TRUST 2025, profesorul Dan Vodnar, membru corespondent al Academiei Române, a atras atenția asupra alimentelor cel mai frecvent falsificate și a riscurilor pe care acestea le prezintă.
Mierea ocupă primul loc în topul produselor contrafăcute, fiind una dintre cele mai ușor de alterat alimente. Practicile cele mai des întâlnite includ adăugarea de siropuri de porumb sau de glucoză, ceea ce afectează nu doar autenticitatea produsului, ci și proprietățile sale nutritive. Vodnar a subliniat că studiile recente arată că peste 46% din mierea aflată pe piața Uniunii Europene nu este 100% naturală. O altă categorie vulnerabilă este reprezentată de uleiul de măsline. De multe ori, cel etichetat ca extravirgin este amestecat cu uleiuri mai ieftine, fără ca acest lucru să fie menționat pe ambalaj. La nivel mondial, peste 70% din producția de ulei de măsline a fost identificată ca fiind, într-o formă sau alta, falsificată.
Produsele lactate sunt și ele frecvent afectate de astfel de practici. Laptele poate fi diluat cu apă sau îmbogățit artificial pentru a părea mai gras. Brânza, în loc să conțină grăsimi lactate, poate avea în compoziție uleiuri vegetale hidrogenate. Profesorul Vodnar a amintit un exemplu grav de falsificare a produselor lactate, petrecut în China în 2008, unde adăugarea de melamină a dus la îmbolnăvirea a peste 300.000 de copii.
Fraudele alimentare nu se limitează doar la produse lactate și uleiuri. Carnea este un alt produs care poate ascunde surprize neplăcute. Cazul din 2010, în care produse etichetate drept carne de vită conțineau, de fapt, carne de cal, este un exemplu relevant. În alte situații, aditivii folosiți în exces sau substituirea cărnii de calitate cu variante inferioare sunt probleme care continuă să existe în industrie.
Condimentele scumpe, precum șofranul, sunt și ele expuse falsificării. Există cazuri documentate în care acest ingredient prețios a fost înlocuit cu plante colorate artificial. Unele loturi de condimente au fost depistate conținând colorantul Sudan I, interzis în Uniunea Europeană din cauza efectelor sale cancerigene.
Profesorul Vodnar a subliniat că, deși legislația alimentară reglementează nivelul de aditivi permis într-un produs, consumul frecvent de alimente procesate poate duce la depășirea pragurilor considerate sigure. Studiile recente evidențiază impactul negativ al unor aditivi asupra microbiotei intestinale, iar în anii următori este posibil ca legislația europeană să fie modificată în această direcție.
Pentru a evita produsele falsificate, soluția nu este neapărat verificarea fiecărui produs în laborator, ci educația consumatorului. Alegerea unor producători locali de încredere, citirea atentă a etichetelor și evitarea ofertelor suspect de avantajoase sunt pași esențiali pentru a reduce riscul de a consuma alimente contrafăcute. Cunoașterea acestor informații poate face diferența între un produs autentic și unul care ne poate afecta sănătatea.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
