Cine n-are bunici să-şi crească nepoţii, să nu se bazeze pe stat. Numărul de locuri în creşele din România e ridicol de mic
Un loc într-o creşă de stat e aproape imposibil de găsit în România. Majoritatea copiilor ajung pe mâinile bunicilor, bonelor sau în creşe private. Asta pentru că numai pentru o treime dintre ei autorităţile au soluţii. Indiferent de oraş. În Capitală sunt de 10 ori mai mulţi copii decât numărul locurilor din centrele de stat.
Un loc într-o creşă de stat e aproape imposibil de găsit în România. Majoritatea copiilor ajung pe mâinile bunicilor, bonelor sau în creşe private. Asta pentru că numai pentru o treime dintre ei autorităţile au soluţii. Indiferent de oraş. În Capitală sunt de 10 ori mai mulţi copii decât numărul locurilor din centrele de stat.
Sebastian este unul dintre cei mai vioi copii din grupă. Părinţii l-au înscris recent la creşă, după ce au stat luni bune pe lista de aşteptare. Acum, Sebastian este în grija statului trei sferturi din zi.
Această creşă are 160 de copii. Ar mai fi loc pentru o grupă, dar abia se găseşte personal pentru cei înscrişi.
Locurile din creşe sunt insuficiente în toată ţara. La Galaţi sunt 27.000 de copii cu vârste sub patru ani şi doar două creşe cu 180 de locuri. În Cluj, pentru cele o mie de locuri se bat de două ori mai mulţi părinţi, iar în Iaşi 500 de copii aşteaptă pe liste să se elibereze unul din cele 900 de locuri din creşele de stat.
În 42 de judeţe, sunt numai 334 de creşe de stat. Pentru puştii rămaşi fără loc, părinţii caută soluţii.
La creşele de stat părinţii achită doar masa copilului, adică de 12 lei pe zi. La creşele private tariful variază între 700 de lei lunar pentru programul scurt şi 1.500 pentru programul de la şapte diminea ţa la şase seara. Tariful poate ajunge şi la 3000 de lei lunar, acolo unde educatoarea are grijă de mai puţini copii.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰