Constanţa, turism printre ruine și gunoaie. Un american s-a simţit ca în Europa anilor '60

De pe nava de croazieră direct în maşina timpului. Turiştii străini care vin în Constanţa au aceeaşi impresie, că fac o călătorie în timp. Un american povesteşte că s-a simţit în oraşul de la malul mării ca în Europa anilor 60. Asta din cauza monumentelor care stau să cadă, munţii de gunoaie de pe faleză şi haitele de câini maidanezi din parcări.

Ca în fiecare an, autorităţile îi întâmpină cu promisiuni. Ultima este că vor reabilita, în sfârşit, cazinoul.

Străinii au lăsat anul trecut în ţară peste un miliard de euro, bani cu care am fi putut renova 50 de cazinouri.

Croazierele pe Dunăre şi pe mare au adus din nou turiştii străini într-unul din cele mai vechi oraşe româneşti, Constanţa.

Primii paşi pe faleză îi poartă pe călători spre ceea ce ar fi trebuit să fie bijuteria locului, Cazinoul.

Cazinoul din Constanţa, ultima renovare acum 33 de ani

De ani de zile clădirea are zidurile scorojite şi geamurile sparte. Ultima renovare superficială s-a făcut în urmă cu exact 33 de ani.

Peter Levine, un medic american, a vizitat până acum peste o sută de ţări, dar România i se pare o ţară desprinsă din Europa anilor 60.

Un tezaur cultural al perioadei intebelice, cazinoul riscă să fie distrus iremediabil de vreme şi nepăsare.

Cazinoul din Constanţa este de mai bine de 25 de ani minge de ping pong între instituţiile statului.

Promisiuni pentru investiţii de 100 de milioane de lei în Cazinoul din Constanţa

Simbolul oraşului este îngropat în sute de promisiuni venite atât de la autorităţile locale, cât şi de la cele centrale.

Utima dintre ele vine de la primar şi de la ministrul Dezvoltării, aceştia precizând că vor aloca o sută de milioane de lei pentru a reda strălucirea monumentului.

Până acum cele patru licitaţii au fost un eşec.

Cazinoul nu e singura clădire-monument care stă să cadă pe turişti. Edificiul cu mozaic, unic în Europa pentru vestigiile artei romane, se dezintegrează.

Clădirea devenită muzeu în anii 70 nu a fost renovată niciodată, deşi s-ar fi putut obţine fonduri europene pentru lucrări.

În centrul vechi din Constanţa, turiştii îşi fac fotografii langă clădiri din care se desprind bucăţi de tencuială.

Sorin Colesniuc, directorul Muzeului de Istorie Constanţa, se plânge că "acoperişul edificiului este spart. Au zburat ţigle când vântul a bătut mai tare, iar în mansardă plouă".

Bogdan Trif, ministrul Turismului, a evitat să ofere soluţii pentru rezolvarea problemelor şi a aruncat pisica în tabăra autorităţilor locale.

O lecţie de turism ne dau vecinii bulgari. În staţiunile lor, străinii cheltuiesc mai mult decât la noi, şi asta pentru că serviciile sunt mai bune iar locurile de agrement mai multe.

La noi, turiştii se plimbă printre gunoiaie şi se feresc de maidanezi. Ministrul Turismului recunoaşte că avem o problemă.

"Dacă nu ţii ritmul, cu siguranţă regulile pieţei o să te ducă spre situaţii mai neplăcute", a spus Bogdan Trif.

Încasări de peste un miliard de euro din turism

Concluzia perfectă este pusă tot de Peter Levine, turistul american precizând că "este foarte trist, dar poţi vedea potenţialul acestui loc. Dacă ar fi renovat, ar fi foarte frumos".

Anul trecut, nicio navă de croazieră maritimă nu a acostat la ţărmul românesc. Anul acesta sunt programate 21 de curse, care vor aduce 4.000 de turişti.

În 2018, străinii au lăsat în hotelurile şi restaurantele noastre peste un miliard de euro.

Într-un singur an, în România ajung peste 150 de mii de turişti străini, în croaziere fluviale şi maritime. Lasă peste 16 milioane de euro în hotelurile şi restaurantele noastre.

Mult mai puţin decât în Ungaria de exemplu şi asta pentru că nu au destule locuri de agrement şi distracţie.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰