Video Cum au ajuns castele istorice și conace din România să se vândă cu 35.000 de euro, pe site-uri de anunțuri

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

O bijuterie purtată şi apoi aruncată la gunoi. Asta e Castelul Teleki din Jucu, aflat la doar 20 de kilometri de Cluj-Napoca. Impresionanta construcţie a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVII-lea de cancelarul Mihaly Teleki pentru a-şi găzdui invitaţii la vânătoare. Azi, deşi e la doar doi metri de un drum european, dar abia dacă mai poate fi zărit.

Alex Prunean, reporter Observator: Tot ce mai aminteşte de eleganţa acestui conac sunt coloanele de pe verandă, parcă neatinse de vremuri şi nu numai… pentru că odată ajuns în interior îţi dai seama că nu doar timpul şi-a pus amprenta peste această clădire. Uşile, ferestrele şi chiar cărămizile din pereţi au fost furate, aceeaşi soartă au avut-o și cablurile instalaţiei electrice, iar scările din lemn, sculptate manual, și care cândva duceau la etaj, cel mai probabil au ars în soba cuiva.

Şi nu demult, pentru că, într-o poză recentă, încă erau la locul lor. Ornamentaţiile de pe pereţi, luxoase pentru un conac de vânătoare, au dispărut şi ele. Iar podeaua din lemn a fost înlocuită de un strat gros de mizerie.

S-a ales praful de clădirile istorice după Revoluția din 1989

Comuniştii au transformat domeniul de vânătoare şi casa de oaspeţi în staţiune de cercetare. După Revoluţie, s-a ales praful. Abia în 2014, Guvernul a trecut totul în proprietatea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj. Acum, pe fonduri europene, universitatea vrea să construiască un complex de cercetare şi tratament în care să vindece copii cu ajutorul terapiilor cu animale.

Prof. dr. Cornel Cătoi, rector USAMV Cluj-Napoca: Vor fi medici veterinari, psihologi şi psihiatri, care vor dezvolta metode noi nu numai de tratament şi de ameliorare a disfuncţiilor psihomotorii la copii, dar chiar si pentru copiii sănătoşi dar cu hiperactivitate, cu probleme de integrare.

30 de milioane de lei e valoarea proiectului, bani europeni şi din bugetul Universităţii. Lucrările încă nu au început. 

Alex Prunean, reporter Observator: Pare greu de crezut, dar până în urmă cu ceva ani pe acest loc era un castel construit de familia Beldy la sfârşitul anilor 1.800. Acum putem doar să ne imaginăm că aici la parter erau șase încăperi, iar de la etaj se ieşea pe o terasă de unde putea fi admirat parcul din faţa domeniului.

Soartă cruntă și pentru castelul de la Geaca

În amintiri şi în cărţile de istorie. Doar acolo mai există castelul de la Geaca, ridicat la ordinul contelui Akoș, pe vremea cand ocupa funcţia de prefect al Clujului. Ajunsă în proprietatea statului, clădirea construită în stil neoclasic, cu elemente de arhitectură populară, a funcţionat ca şcoală până prin anii '70. Apoi, nepăsarea autorităţilor şi lăcomia unor săteni i-au pecetluit soarta.

Alex Prunean, reporter Observator: Cele patru coloane care susţineau terasa erau construite din cărămidă, dar fiecare a luat şi s-a servit după bunul plac. S-au oprit abia în momentul în care terasa, grea de câteva tone, s-a prăbuşit cu totul.

Retrocedată moştenitorilor foştilor proprietari, clădirea a fost donată unei alte familii care, în cele din urmă, a scos-o la vânzare. O asociaţie din Cluj a cumpărat-o, la preţ de garsonieră, de pe OLX. Ar vrea să o refacă, dar costă jumătate de milion de euro. 

Teodor Coltea, președinte Asociatia Bolony Farkas: Normal şi logic ar fi să găsim o utilizare care să aducă şi profit, nu pentru profit, ci pentru întreţinere. Din păcate în ciclul vechi, fonduri europene se puteau obţine cu condiţia să fie castelul renovat vizitabil, dar fără să desfăşori o activitate profitabilă.

Speranțe că vor veni bani pentru restaurări din programul PNRR

Exista speranţe că, prin PNRR, Ministerul Culturii va oferi bani şi pentru restaurarea clădirilor culturale care nu aparţin statului, dar până atunci, doar zăpada mai protejează puţinele ziduri rămase în picioare.

În urmă cu două luni, v-am arătat la Observator povestea altor trei clădiri-monument lăsate în paragină. Impulsionat, probabil, de demersul nostru, proprietarul castelului Kemeny Banfy de lângă Câmpia Turzii a început lucrările de renovare. Vântul a smuls folia care acoperea clădirea, iar zăpada a pătruns până în pivniţele monumentului. La primăvară, dacă vor fi reluate lucrările, costurile vor fi, probabil, mai mari. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰