3 greseli pe care orice firma le poate face la inceput de drum
Contrar credintei populare, o idee de afaceri e partea cea mai usoara din business. Conteaza executia acesteia. O firma se poate infiinta in Romania cu mai putin de 100 de euro, dintre care 200 de lei reprezinta valoarea minima a capitalului social.
Contrar credintei populare, o idee de afaceri e partea cea mai usoara din business. Conteaza executia acesteia. O firma se poate infiinta in Romania cu mai putin de 100 de euro, dintre care 200 de lei reprezinta valoarea minima a capitalului social. Greul incepe abia dupa aceea si marturie stau cele peste 60.000 de firme sau PFA-uri radiate de la Oficiul Registrului Comertului in prima jumatate a acestui an, cu aproape trei sferturi mai mult fata de anul trecut.
Cauzele care duc la inchiderea unei firme sunt multiple, de la managementul defectuos la slaba capitalizare si lipsa resursei umane adecvate, pana la cresterea presiunii concurentiale sau factori externi, precum schimbarile legislative. Dincolo de acestea, exista insa o serie intreaga de greseli comune, pe care le fac majoritatea firmelor aflate la inceput de drum.
Lipsa unui plan bine pus la punct
Sintagma ”plan de afaceri” pare pompoasa, dar nu inseamna altceva decat elaborarea unor idei si scenarii cu privire la modul in care o firma va face fata provocarilor din piata. Un plan solid va cuprinde nu doar faza de cercetare de piata, ci si detalii cu privire la modul in care aceasta va raspunde potentialelor incidente si probleme care pot aparea pe parcurs.
Tot in aceasta categorie intra si necunoasterea clientului caruia i se adreseaza businessul. Daca nu poti descrie rapid si detaliat tipologiile de clienti carora li te adresezi, ai face bine sa te intorci la faza de research si planificare. Altfel, riscul de a pierde bani comunicand sau, mai rau, creand un produs adresat unei categorii nepotrivite de public se poate dovedi catastrofal.
Managementul slab al capitalului
Putem dedica pagini intregi acestei greseli care, de cele mai multe ori, duce direct la inchiderea firmei. Asa cum am aratat mai sus, majoritatea firmelor care si-au inchis portile au fost cele mici sau microintreprinderile cu o putere financiara slaba, fara sanse de a accesa o linie de credit si care, de cele mai multe ori, s-au confruntat cu un incident de plata. Cum moda la noi este ca facturile sa se plateasca la doua-trei luni, marja de eroare pentru o astfel de firma e minuscula, iar unul sau doi clienti rau-platnici le pot duce spre insolventa sau faliment. De aceea, verificarea viitorilor parteneri de business sau clienti pe o platforma de verificare firme este nu doar esentiala, ci poate preveni un final dureros al afacerii tale.
Tot in aceasta categorie intra si urmatoarele doua tipuri de greseli: subevaluarea, respectiv supraevaluarea. La ce ne referim? Cam la tot: de la cheltuieli, costuri fixe sau variabile, pana la valoarea produsului sau a serviciului oferit. De multe ori, lipsa de incredere a unui antreprenor in propriile abilitati, in valoarea sa si a produsului ori serviciului sau poate conduce la stabilirea unei politici de preturi nesustenabile pe termen mediu. Un contabil bun s-ar putea sa fie de mare ajutor aici, mai ales in faza de inceput, cand determinarea costurilor si amortizarilor necesare s-ar putea dovedi coplesitoare pentru un antreprenor la inceput de drum.
Retine, este mai greu sa incerci o revenire dupa ce ai dus o politica de preturi joase decat sa iti evaluezi corect valoarea. Tot ce am spus se aplica si in cazul subevaluarii cheltuielilor unei firme. Monitorizarea fluxurilor de capital este esentiala aici si poate identifica eventualele zone ce ar putea genera probleme pe viitor. Extrema cealalta, supraestimarea valorii firmei, s-ar putea dovedi paguboasa, dar numai pe termen scurt. De obicei, aceasta greseala e semnalata repede, principalul simptom fiind lipsa clientilor sau refuzul acestora de a face o achizitie la momentul aflarii pretului. Nu da vina doar pe pret pentru lipsa clientilor. S-ar putea sa fie alti factori la mijloc, de la dimensiunea pietei, pana la pozitionare, mesaj sau promovare.
Rigiditatea
Teoretic, cu cat o firma este mai mica, cu atat e mai flexibila si raspunde mai rapid la schimbarile de pe piata. Dimensiunea unei companii este, de regula, invers proportionala cu flexibilitatea sa. Ce inseamna rigiditate? Într-o prima faza, rigiditatea apare atunci cand fondatorul refuza sa delege anumite sarcini, preferand sa se supraincarce cu tot felul de task-uri. Pericolul vine, insa, tocmai de la detalii, in care un antreprenor fara experienta se poate afunda foarte usor, pierzand imaginea de ansamblu si viziunea strategica.
Evitarea noilor tehnologii reprezinta un alt tip de rigiditate, indiferent ca se intampla in necunostinta de cauza (antreprenorul nefiind la curent cu inovatiile din domeniu) sau din intimidare (software-ul si tehnologiile sau echipamentele noi pot parea complicate la inceput sau pot avea curbe de invatare foarte abrupte). Cu mici exceptii, refuzul de a adopta noi tehnologii inseamna ca nu vei mai putea tine pasul cu concurentii, iesind, in cele din urma, din cursa.
Rigiditatea nu se reduce doar la cele doua aspecte. Cel mai periculos tip de rigiditate tine de ideea de business in sine. Confruntati cu realitatea pietei economice, multi antreprenori prefera sa tina cu dintii de ideea sau produsul lor, fara sa se adapteze, ceea ce duce la esec. Acest lucru este valabil in special in comert, drept dovada stand faptul ca cel mai mare numar de firme radiate in acest an au avut acest obiect de activitate.
Sursa foto: Shutterstock
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
