Înălţarea Domnului sărbătorită pe 13 mai 2021 de creştinii catolici. Ce semnificaţie are această sărbătoare

Expresia „la paștele cailor” a intrat în limbajul comun desemnând ceva foarte îndepărtat ca timp, sau niciodată. Această expresie se pare că nu e de regăsit în alte spații culturale decât cel românesc. Zona sa de proveniență e Transilvania.

O legendă spune că, atunci când Fecioara Maria îl năștea pe Isus, caii făceau mare gălăgie. Aceasta i-ar fi blestemat să fie animale mereu flamânde, cu excepția unei singure zile pe an: Paștele cailor.

Sărbatoarea este prilej pentru organizarea de târguri și pentru încheierea unor afaceri. De Paștele lor, caii nu sunt puși la căruță, iar în trecut, în unele zone, se faceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor.

Paștele cailor provine din Transilvania și este sărbătorit în zilele când Paștele Ortodox coincide cu cel Catolic. Explicația este că în vechime, atunci când Paștele Ortodox nu coincidea cu cel Catolic, țăranii de credință Ortodoxă împrumutau caii de la țăranii de credință Catolică și invers. Atunci când cele două sărbatori coincideau, caii se odihneau, si era Paștele Cailor.

Înălţarea Domnului, semnificaţie pentru creştinii catolici

Înălțarea s-a petrecut în văzul oamenilor. După ce Hristos a ieșit pe străzile Ierusalimului alături de Sfinții Apostoli, el le-a spus oamenilor că a venit momentul despărțirii. Au pornit spre muntele Măslinilor în grădina Ghetsimani și în fața a 500 de persoane, Iisus a început să se înalțe spre Cer. Se spune că a apărut deasupra pământului un nor luminos care îl înconjura. Cea mai veche mențiune despre sărbătoarea Înălțării Domnului apare la Eusebiu din Cezareea, în lucrarea “Despre sărbătoarea Paștilor”, din anul 332.

În acel timp, sărbătoarea era celebrată odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos.

Spre sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului V, sărbătoarea Înălțării s-a despărțit de cea a Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), fiind prăznuită în a 40-a zi după Înviere, dată care va rămâne stabilită pentru totdeauna în calendarul bisericesc.

Obiceiuri și tradiții de Înălţarea Domnului la catolici

De Înălțare e ultima zi în care se consumă ouă roșii. În multe zone se poartă frunze de nuc la brâu, așa cum era Hristos când s-a înălțat. Vitele se bat cu leuștean ca să fie sănătoase și să se îngrașe. Se taie păr din vârful cozilor vacilor și bivolilor. Acestea se îngroapă într-un furnicar în timp ce se rostesc următoarele: „Să ne dea Dumnezeu atâția miei și viței câte furnici în furnicar”. Tot ce se seamănă după Înălțarea Domnului nu va da roade.

În ziua Înălțării lui Iisus femeile care au morți în familie împart ceapă verde și rachiu în amintirea sufletelor celor decedați pentru ca acestea să se înalțe spre Rai. Oamenii cred că dacă cineva moare în perioada dintre Paște și Înălțare, ajunge în Rai.

În unele locuri se mai împarte drept pomană lapte dulce fiert cu păsat. O superstiție interesantă legată de Sărbătoarea Ispasului precizează că cei care împrumută sare, chibrituri, cărbuni, candele sau lumânări vor avea parte numai de nenorociri.

La 50 zile Înviere sărbătorim Pogorârea Duhului Sfânt, sărbătoare cunoscută de toată lumea ca Rusalii. Catolicii vor serba Sărbătoarea Rusaliilor în 24 mai 2021.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰