Începe Postul Mare al Sfintelor Paști! Superstiții și obiceiuri în pragul Postului

De Postul Mare (al Sfintelor Paști), numit și Paresimi, se leagă multe obiceiuri, dar și multe superstiții

În prima zi a Paresimilor, în „lunea curată” sau „luna păstorilor”, se făcea o masă mare cu mai multe familii și se mânca doar „borș holtei” adică borș curat fără legume, pentru a se curăța gura și stomacul de mâncăruri „de frupt”. Tot în această zi de luni din Post se coceau turte simple menite Maicii Domnului.

A doua zi de Post, era numită „marțea vaselor” . În această zi nu se coase, nu se taie cu foarfeca, nu se potcovesc caii și se evită folosirea obiectelor din metal, existând superstiția conform căreia cei care calcă această lege vor fi trăzniți de Sfântul Ilie sau se vor îmbolvăni în tot timpul anului.

“Joimarița”. Este un personaj întâlnit doar în mitologia românească. Numele ei derivă din Joi-Mari - ultima zi de joi din Postul Pastelui. E întruchipată sub forma unei vrăjitoare hidoase și rele, puternică și care poartă cu ea un vătrai menit să pedepsească femeile care nu și-au terminat torsul și țesutul până în Joia Mare.

“Vinerea seacă”. Este ultima vineri din Postul Paștelui, cunoscută în popor și ca Vinerea Mare. Se ține post negru pentru ‘secarea’ gușii și a bolilor de piele. În această zi este interdicție severă de lucru pentru femei, care nu au voie să coasă, să țeasă, să spele rufe sau să toarcă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰