LEGEA SALARIZĂRII întră la VOT în Parlament. Ce categorie de bugetari va avea venituri majorate şi cine va primi MAI PUŢINI BANI. Care sunt ULTIMELE MODIFICĂRI

Proiectul Legii salarizării va fi dezbătut şi votat, astăzi, în plenul Senatului, după adoptarea, cu amendamente, în Comisia de muncă în cursul săptămânii trecute. Proiectul iniţiat de PSD a fost modificat de senatori, aceştia majorând salariile aleşilor locali, ai angajaţilor din Gărzile de mediu, din ANI, ANAF şi din Educaţie.

Plenul Senatului este programat să înceapă azi, la ora 16.00.

Senatorii din Comisia de muncă au adoptat, joi seara, raportul asupra proiectului, după trei zile de dezbateri şi mai bine de 25 de ore petrecute în şedinţă.

Faţă de forma depusă de PSD în Parlament, raportul Comisiei conţine unele modificări, în principal privind creşteri salariale. Astfel, a fost adoptat un amendament propus de PNL şi UDMR prin care au fost majorate cu 1.450 lei indemnizaţiile tuturor primarilor şi viceprimarilor de oraşe din România, mai puţin pe cele ale primarului şi viceprimarilor generali al Capitalei şi cele ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene.

Au fost majorate cu 15% începând cu 1 ianuarie 2018 şi salariile angajaţilor din serviciile deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Mediului, cu 10% cele ale personalului de specialitate al Consiliului Legislativ şi cu 15% salariile angajaţilor Agenţiei Naţionale de Integritate care lucrează cu informaţii clasificate.

Salarii mai mari vor avea şi angajaţii ANAF, parlamentarii afirmând că în proiectul iniţial a existat o "eroare materială", pentru că aceşti bugetari nu erau introduşi în grila de salarizare a administraţiei publice centrale. Amendamentul adoptat înseamnă o majorare cu aproximativ 3.000 de lei pentru funcţiile de conducere şi între 100 de lei şi 1.800 de lei pentru funcţiile de execuţie. Majorările au venit după o serie de proteste ale angajaţilor ANAF.

O altă modificare se referă la sporul de 15% pentru persoanele cu handicap, care va fi acordat tuturor categoriilor.

În Comisia de muncă a Senatului au fost adoptat şi mai multe amendamente de majorare a salariilor din familia ocupaţională de funcţii bugetare ”învăţământ”, astfel încât un director general administrativ al universităţii va avea un salariu cuprins între 11.003 şi 14.477 lei, la fel ca decanul, iar secretarul şef al universităţii va avea salariu de pro-decan, cuprins între 10.037 şi 12.459 lei.

De asemenea, Comisia de muncă a Senatului a introdus o nouă funcţie, aceea de administrator şef facultate, care va avea, în 2022, un salariu cuprins între 6.580 şi 7.546 lei.

Au fost adoptate modificări şi pentru personalul din Apărare.  Un amendament votat spune că, în caz de deces al unui militar sau poliţist, urmaşii să primească echivalentul a 12 salarii sau solde ale celui decedat, indiferent de vechimea în muncă a respectivului. În prezent, urmaşii celor care au peste 25 de ani vechime, primesc un ajutor cuprins între 15 şi 20 de solde.

La propunerea ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, Comisia a eliminat şi articolul din legea salarizării care prevedea suspendarea, până în 2019, a actualizării pensiilor speciale în funcţie de majorarea salariilor, astfel încât măsura va rămâne în vigoare.

Ce categorie de bugetari va primi MAI PUŢINI BANI la salariu

Săptămâna trecută, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că există o categorie de bugetari care nu mai beneficiază de salarii majorate, odată cu intrarea în vigoare a legii salarizării.

Potrivit oficialului, legea salarizării unitare va aduce o creştere medie a salariilor cu 56%, dar vor fi şi bugetari care vor avea salarii mai mici, respectiv 3% dintre angajaţii cu salariile mari, de 14.000 de lei.  

"Prin această Lege a salarizării unitare salariile cresc în medie cu 56%. Este foarte adevărat că în baza piramidei, adică aproximativ 60% dintre bugetari vor avea creşteri de 100% sau chiar peste 100%. Dacă ne gândim la Apărare, acolo creşterile sunt şi de peste 200%. Deci 60% vor avea salarii crescute cu cel puţin 100%. Apoi urmează o altă categorie cu salarii deja mari în plată şi la ei vor fi creşteri de aproximativ 50%, dar sunt şi 3% dintre bugetari cărora le va scădea salariul", a spus Lia Olguţa Vasilescu. 

"La ANAF, pentru că înţeleg că acolo este o problemă, de altfel mâine ministrul Finanţelor Publice se va întâlni cu sindicatele din Finanţe ca să discute şi despre Legea salarizării şi despre sporturi, la funcţiile de conducere era o problemă, în sensul că salariile sunt foarte mari, 14.400 de lei fără sporuri", a declarat Lia Olguţa Vasilescu, potrivit agerpres.ro. 

Ministrul a explicat că angajaţii din alte ministere, care sunt pe acelaşi palier, cu aceeaşi pregătire profesională, unii aveau salarii de maximum 7.000 de lei. 

"Ca să ajungi până la 14.000, noi am făcut nişte creşteri, ne-am dus până la 12.000 lei, dar nu puteam nici măcar în 2022 să îi prindem cu cei 14.000 de lei în această schemă, pentru că altfel ieşeam din anvelopa bugetară de 32 miliarde de lei pe care o aveam la dispoziţie până în anul 2020 şi 43 miliarde cât este calculat până în anul 2022. Şi atunci ne-am gândit, peste o anumită limită este clar că nu se poate trece, şi atunci scăderile la ei sunt în jur de 1.000 de lei", a spus Lia Olguţa Vasilescu.  

Ea a dat ca exemplul salariul unor angajaţi din ANAF: secretar general - 14.244 lei, în prezent, director general - 14.129 lei, director general adjunct - 14.009 lei, inspector şef, trezorier şef, şef administraţie financiară 14.009 lei. 

Ministrul Muncii a mai spus că sindicatele au cerut un amendament conform căruia niciun salariu în plată să nu fie scăzut, însă a fost respins. 

Ea a precizat însă că angajaţilor cu funcţie de execuţie din finanţe nu le scad salariile, ci a mai fost introdus un spor de 15% prin lege. 

După votul din Senat, proiectul va ajunge şi în Camera Deputaţilor, pentru votul final. Camera este forul decizional pe acest proiect. Guvernul doreşte intrarea în vigoare a proiectului la 1 iulie.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰