Mezelurile tradiţionale au tot mai mult succes la români

În bătălia dintre tradiţional şi industrial, produsele româneşti cu etichete curate câştigă tot mai mult teren. Carmangeriile şi magazinele cu specialităţi din marile oraşe sunt pline de clienţi care caută cârnaţi, tobă sau drob chiar şi vara. Sunt o alternativă mai sănătoasă, spun şi specialiştii. Însă doar în anumite condiţii. În bucătării, diferenţele dintre mezeluri se observă cel mai bine.

Începem analiza. Comparăm şunca cu etichetă de produs tradiţional cu cea cumpărată dintr-un magazin de cartier. Analizăm şi eticheta. 

Bucătarul obeservă că şunca tradţională are altă textură. 

În România, aproape 700 de preparate sunt atestate drept produse tradiţionale de către Ministerul Agriculturii. Preţul, eticheta, dar şi culoarea sunt principalele elemente care le deosebesc de cele care nu au o astfel de certificare. 

Dorinţa de a mânca mai sănătos i-a determinat pe mulţi români să renunţe la mezelurile pregătite în mod industrial.

Cristina Smădu este unul dintre producătorii din Capitală care şi-au înregistrat produsele la Ministerul Agriculturii cu eticheta de "tradiţional". Ceafa din podul bunicii, cârnaţii ţărăneşti şi muşchiul file se vând bine chiar şi vara. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Obligatoriu, un produs tradiţional trebuie să fie fabricat după o reţetă locală, să nu conţină aditivi, coloranţi sau arome, iar producţia să fie limitată la cel mult 300 de kilograme pe zi. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

De la 1 iunie, Taxa pe Valoare Adăugată a fost redusă de la 9% la 5% pentru produsele ecologice, montane şi tradiţionale. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰