Obiceiul străvechi pe care îl respectă localnicii unui sat din Mureş de Bobotează. Ce aliment e complet interzis pe 6 ianuarie

"De la Crăciun până după Bobotează nu se fierbea fasole şi nu se mânca, deoarece se credea că îţi ies bube pe corp. Aşa că, în ajunul Bobotezei se poate fierbe fasole boabe. Ajunul Bobotezei e o zi de post mai ales pentru cei cred că fiecare înfrânare conştientă vine la un moment dat cu o răsplată spirituală. Este ziua curăţeniei generale, în casă şi în trup, şi pregătirea pentru binecuvântarea aghiasmei mari. Colinda şi colindătorii sunt cei ce binecuvântează în mod laic casele şi oamenii prin rostirea oraţiilor şi cântatul colindelor, de la Crăciun la Anul Nou. Apoi vine preotul să realizeze binecuvântarea spirituală prin stropirea cu aghiasmă. Astfel, primind cele două curăţiri, creştinul este pregătit pentru un nou ciclu anual (...) În ajun se posteşte, iar în unele zone se face o turtă sărată pe care tinerii o consumau seara, iar astfel fetele pregătite să se căsătorească vor avea şansa să îşi viseze ursitul. În această zonă, în ziua în care venea preotul cu crucea pe la case, fetele profitau de neatenţia acestuia şi rupeau un fir de busuioc din pămătuful preotului. Acest fir îl puneau sub pernă şi astfel îşi visau ursitul", a declarat, pentru AGERPRES, profesorul Mihai Teodor Naşca, pasionat culegător de folclor din Sânpetru de Câmpie.

Tot în această perioadă, la Sânpetru de Câmpie nu se spălau hainele pentru ca acela care le îmbracă să nu se spurce şi să rămână sănătos.

Ce tradiţii respectă fetele nemăritate de Bobotează

În câteva localităţi din judeţul Mureş, Boboteaza este considerată încă o ocazie magică prin care se poate afla viitorul, astfel că fetele de măritat credeau că îşi pot afla ursitul prin punerea sub pernă, în seara din ajunul sărbătorii, a mărgelelor sau a busuiocului.

"Dintre tradiţiile populare legate de această zi amintim o practică magică mai răspândită, cea a punerii busuiocului sub pernă pentru visarea ursitului, a viitorului soţ. În alte sate, precum Vaidei (comuna Ogra) sau Bolintineni (comuna Păsăreni) fetele îşi puneau mărgele sub pernă pentru a visa viitorul soţ. La Bobotează se încheie colindatul, iar de Sf. Ioan Botezătorul se organizează petreceri şi baluri pentru sărbătorirea celor care poartă numele de Ioan, nume destul de răspândit la români. Unele credinţe de Bobotează sunt legate de mersul vremii, astfel, se spune că de acum ziua creşte atât cât sare cocoşul", a declarat presei muzeograful Laura Pop, de la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Târgu Mureş.

Potrivit muzeografului, aceste credinţe populare sunt acum răspândite pe arii foarte restrânse, iar tradiţiile de Bobotează se axează mai mult pe o serie de practici religioase.

"Sărbătoarea Bobotezei, după cum este denumită popular sărbătoarea Botezului lui Iisus Hristos în apa Iordanului, este însoţită de o serie de practici religioase şi laice. În ajun, preotul, însoţit de diac şi de ţârcovnic, cu o căldăruşă cu apă sfinţită şi o cruce în mână, merge pe la casele oamenilor, stropind cu agheasmă oamenii şi casele cu ajutorul unui mănunchi de busuioc. În ziua de Bobotează slujba religioasă se desfăşoară în multe locuri pe lângă o apă curgătoare din zonă pentru sfinţirea apelor. La Ungheni, preotul era însoţit de doi copii care mergeau înainte şi anunţau venirea acestuia strigând 'Chiraleisa' (formulă liturgică cu sensul 'Doamne miluieşte', rostită de cei care îl însoţesc pe preot când umblă cu botezul, n.r.). La Sânpaul, la maghiarii romano-catolici, în ziua de 6 ianuarie, copiii mergeau din casă-n casă şi anunţau sosirea celor trei magi prezenţi la naşterea lui Isus: Melchior, Baltazar şi Gaspar, sărbătoriţi în această zi", a precizat Laura Pop.

Botezul Domnului, mai spune muzeograful, este mai rar prezent în iconografia religioasă, însă în colecţia Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Târgu Mureş există câteva icoane pe lemn şi pe sticlă având această temă, precum şi diverse cruci de mână, de prapor sau de altar.

"În general, pe crucile mici din biserici era pictată reprezentarea Răstignirii pe o parte şi Botezul pe cealaltă parte. Reprezentarea Botezului este realizată după tipicul bisericesc: Iisus Hristos cu picioarele în apa Iordanului, avându-l de o parte pe Ioan Botezătorul şi de cealaltă îngerul, iar deasupra Sfântul Duh sub formă de porumbel", a mai arătat Laura Pop.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰