Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat

În noaptea de Ignat, bătrânii spun că porcul visează cuţitul. Iar în ziua ce urmează, animalele sunt sacrificate. Apoi ajung pe masa de Crăciun sub formă de sarmale, cârnaţi, caltaboşi sau alte bucate fără de care în Ziua Naşterii Domnului nu se poate. Şi chiar dacă regulile Uniunii Europene sunt stricte, în multe zone tradiţia e sfântă.

E ziua de Ignat. Ultima zi pentru un exemplar de numai... 300 de kilograme. Zece bărbaţi abia ce-l pun la pământ. E îngropat apoi în paie. Iar vâlvătaia se ridică în mijlocul bătăturii.

Maramureşenii din Onceşti se pregătesc şi pregătesc şi porcul pentru masa de Crăciun. Îl perpelesc bine în foc de paie şi spală bine şoriciul. Între timp, se încălzesc cu o tărie.

Horinca "stâmpără grăsimea", zic bătrânii. Şi ei ştiu cel mai bine totul. Nu se taie porc în sat fără uncheşu' Pătru.Acum are 72 de ani. Şi nimeni nu tranşează porcul mai bine ca el.

Tot porc de carne taie şi familia Chiriac din Vrancea. De pârlit, îl pârlesc cu arzătorul. Trecut prin foc şi fum, Marele Alb e negru. E mult de muncă şi e multă voie bună. La o cană de vin fiert, în preajma animalului sacrificat stau doar bărbaţii. Femeile şi copiii nu sunt lăsaţi nici să se uite, aşa este tradiţia. Şi la atâtea bordeie, tot atâtea obiceiuri.

Bucăţile de carne sunt aranjate şi duse la copaie. Una ajunge la cârnaţi, alta la tobă, alta la caltaboş. Sau chiar mai repede, în ceaun. 

Tot la pomana porcului se strânge şi lumea din Ciocârlia, la Constanţa. Nu oricum, ci toţi laolaltă, cu lăutari. La petrecere e invitată toată lumea.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰