Ora de iarnă 2026. De ce trecem mai devreme anul acesta
Ora de iarnă 2026 vine mai devreme în calendar decât anul trecut. România va trece la ora standard în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, iar românii vor avea parte de o duminică de 25 de ore. De ce se întâmplă schimbarea și de ce data este 25 octombrie în 2026, față de 26 octombrie în 2025?
Toamna aduce din nou schimbarea orei în România. În 2026, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24 spre 25 octombrie. La ora 4:00, ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute, astfel încât ora 4:00 va deveni ora 3:00.
Schimbarea poate părea mai devreme în acest an, mai ales dacă este comparată cu 2025, când ora de iarnă a intrat în vigoare pe 26 octombrie. Însă regula nu s-a modificat. România urmează în continuare sistemul european potrivit căruia ora de vară se încheie în ultima duminică din octombrie.
Când trecem la ora de iarnă în 2026
De reținut, duminică, 25 octombrie 2026. Schimbarea se produce în timpul nopții. În România, când ceasurile ajung la ora 4:00, acestea vor fi date înapoi la ora 3:00. Practic, ora 3:00 se va repeta, iar noaptea va fi mai lungă cu 60 de minute. Asta înseamnă că ziua de 25 octombrie 2026 va avea 25 de ore, fiind cu o oră mai lungă decât o zi obișnuită.
Pentru telefoanele mobile, calculatoare și majoritatea dispozitivelor conectate la internet, schimbarea se va face automat. În cazul ceasurilor clasice, al unor ceasuri de perete, al anumitor aparate electrocasnice sau al unor sisteme care nu se actualizează automat, ora trebuie modificată manual.
De ce trecem la ora de iarnă mai devreme în 2026
Nu trecem mai devreme din cauza unei schimbări de lege sau a unei decizii luate special pentru anul 2026. Data diferă de la un an la altul deoarece regula este legată de ziua săptămânii. În Uniunea Europeană, ora de vară se încheie în ultima duminică din octombrie. În 2025, ultima duminică a lunii a fost 26 octombrie. În 2026, ultima duminică este 25 octombrie.
Așadar, diferența de o zi nu înseamnă că autoritățile au decis să schimbe sistemul. Calendarul este cel care face ca data să fie diferită. Comisia Europeană a publicat deja calendarul perioadelor de vară pentru anii următori, ceea ce confirmă menținerea sistemului actual. Pentru 2027, de exemplu, perioada de vară se încheie pe 31 octombrie, iar pentru 2028 pe 29 octombrie.
Ce se întâmplă cu ora când se schimbă ceasurile
În noaptea de 24 spre 25 octombrie, România revine de la UTC+3, ora de vară, la UTC+2, timpul standard al Europei de Est.
De ce există ora de vară și ora de iarnă
Sistemul schimbării orei este folosit de statele europene pentru a sincroniza trecerea la ora de vară și revenirea la timpul standard. Directiva europeană stabilește că ora de vară începe în ultima duminică din martie și se încheie în ultima duminică din octombrie.
În perioada orei de vară, ceasurile sunt date înainte cu 60 de minute. România trece astfel de la UTC+2 la UTC+3. Toamna, procesul este invers: ceasurile sunt date înapoi, iar țara revine la UTC+2.
În 2026, România a trecut la ora de vară în 29 martie, iar revenirea la ora standard va avea loc pe 25 octombrie.
Câștigăm o oră de somn
Pentru cei care nu trebuie să se trezească mai devreme în dimineața de duminică, schimbarea poate însemna, practic, o oră în plus de somn. Dacă o persoană se culcă la aceeași oră ca într-o noapte obișnuită și nu are obligații dimineața, ceasul se întoarce cu o oră, iar noaptea devine mai lungă.
Dar avantajul are și un revers: în zilele care urmează, întunericul va apărea mai devreme seara.
Pentru multe persoane, această schimbare este mai ușor de observat după-amiaza și seara. Odată cu revenirea la ora standard, apusul va avea loc cu aproximativ o oră mai devreme decât în perioada orei de vară, în condiții comparabile.
Când apune soarele după trecerea la ora de iarnă
Una dintre cele mai vizibile consecințe ale schimbării este că se întunecă mai devreme seara. Dacă în perioada orei de vară românii sunt obișnuiți să aibă lumină naturală până mai târziu, după revenirea la ora standard serile par brusc mai scurte.
În schimb, diminețile vor fi mai luminoase. Aceasta este una dintre principalele diferențe resimțite în viața de zi cu zi după trecerea la ora de iarnă.
Ora exactă a răsăritului și apusului diferă în funcție de localitate și de data din calendar, deoarece zilele continuă să se scurteze pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de iarnă.
Se mai renunță la schimbarea orei în România?
Subiectul renunțării la schimbarea sezonieră a orei nu a dispărut din Europa. În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării de două ori pe an, însă statele membre nu au ajuns la o decizie finală. Până la adoptarea unei noi reguli, sistemul actual rămâne în vigoare.
În 2026 există însă o evoluție importantă. Comisia Europeană a lansat în februarie un nou studiu privind impactul eliminării schimbării sezoniere a orei. Studiul este realizat pentru a aduce noi date în discuția europeană și este programat să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026.
Asta înseamnă că România nu renunță la ora de iarnă în 2026. Schimbarea din octombrie se produce conform regulilor aflate în prezent în vigoare.
Ce s-ar putea întâmpla în viitor
Dezbaterea europeană are în centru o întrebare simplă, dar cu implicații pentru transport, economie, sănătate, școală și programul de lucru: este mai bine să păstrăm schimbarea orei de două ori pe an sau să rămânem permanent la aceeași oră?
Până când statele membre vor ajunge la un acord, ceasurile vor continua să fie schimbate în fiecare primăvară și toamnă.
Mai mult, calendarul oficial publicat de Comisia Europeană pentru perioada 2027-2031 arată că sistemul este în continuare planificat: în 2027, ora de vară se încheie pe 31 octombrie, în 2028 pe 29 octombrie, în 2029 pe 28 octombrie, în 2030 pe 27 octombrie, iar în 2031 pe 26 octombrie.
O oră în plus pentru somn, un mic „șoc” pentru organism. Ce spun specialiştii
Trecerea la ora de iarnă poate părea un câștig de o oră de somn, însă organismul are nevoie de timp pentru a-și regla ritmul circadian, ceasul biologic care coordonează somnul, temperatura corpului, secreția hormonilor, tensiunea arterială și metabolismul.
Specialiștii în medicina somnului atrag atenția că schimbarea orei poate provoca, în primele zile, somnolență, oboseală, dificultăți de concentrare, iritabilitate și dereglarea somnului, efectele fiind mai pronunțate la copii, vârstnici și persoanele care au deja probleme de somn. În plus, cercetările citate de American Heart Association arată că perturbarea ritmului circadian poate avea implicații asupra sănătății cardiovasculare, inclusiv asupra tensiunii arteriale și a riscului de evenimente cardiovasculare, deși cele mai clare creșteri ale riscului au fost observate la schimbarea de primăvară, când pierdem o oră de somn.
Pentru organism, schimbarea orei este practic o formă ușoară de „jet lag”, iar specialiștii recomandă păstrarea unui program cât mai regulat de somn și expunerea la lumină naturală dimineața pentru o adaptare mai ușoară.
