Video Prea multe alegeri, prea puțină energie. Cum ne afectează "oboseala decizională"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Suntem pe fugă de dimineață până seara, iar în toată agitația, fiecare moment al zilei ne pune în fața unei alegeri: cu ce ne îmbrăcăm, ce mâncăm, cum ajungem la serviciu sau ce cumpărăm. Suntem suprasolicitaţi în permamenţă, iar toate deciziile pe care trebuie să le luăm, chiar şi cele banale, ne consumă, fără să ne dăm seama, energia. Aşa se explică şi starea de tensiune din societate şi generaţiile tot mai anxioase.
Începem să luăm decizii din prima secundă în care deschidem ochii: mai dorm cinci minute sau mă ridic? Răspund la telefon sau îl las să sune? Îmi place ținuta sau schimb ceva? Și, până se termină ziua, aceste micro alegeri se adună. Iar pentru unii, lista e și mai lungă, mai ales dacă vorbim de părinții care decid pentru copii, managerii care decid pentru echipe, sau medicii care au grijă de pacienți.
În fiecare zi, creierul nostru funcționează fără pauză. Ne punem întrebări, analizăm variante și facem alegeri. Un proces normal și natural. Diferența o face intensitatea. Sunt multe și mărunte și, pe efectul picăturii chinezești, ne obosesc. Fenomenul este cunoscut drept "decision fatigue", sau oboseală decizională, și este tot mai prezent în viața generațiilor de astăzi.
La 29 de ani, Raluca resimte această epuizare şi spune că din cauza ei, a ajuns să nu mai dea randament la serviciu.
Reporter: Ce alte decizii care sunt la ordinea zilei ne conumă energia?
Raluca: Să plec cu maşina sau cu metroul. Dacă plec cu metroul e cam aşa... Sunt foarte obositoare, faci foarte multe lucrui fără să îşi dai seama, care te consumă. Iar la birou când trebuie să iei încă o decizie, deja e epuizant.
Iar confuzia apare la fiecare pas.
Raluca: Şi când te duci la magazin, ce mănânc? Ar trebui cineva să ne pună 2 feluri de mâncare să ne întrebe: asta sau asta? Avem prea multe variante şi opţiuni şi este greu.
Exact acesta este și motivul pentru care suntem mai obosiți decât în trecut, spun psihologii. Într-o lume în care cultura performanței ne cere să facem cât mai mult, într-un timp cât mai scurt, creierul nostru îşi atinge limite.
"În urma cu 60 de ani ceea ce însemna sistem de alegeri era planificat pe segmente. Oricum nu aveam din ce să alegem. În prezent, noi avem aşa: fiecare lucru care ne place, de 5-10 ori repetat", a explicat Radu Leca, psiholog.
"În momentul în care iau anumite decizii se resimte în energia de seară, dacă este mai bună faţă de cea dinainte să iau deciziile", a declarat o femeie.
"După ce ai o zi plină şi aglomerată, munecşti full time, este greu să îţi faci planuri seara, mai ales în timpul săptămânii, când oboseala se acumulează după mai multe zile de muncă. De cele mai multe ori seara îmi este greu să aleg ce mănânc. Dtau foarte mult până iau decizia şi nu aleg ceva sănătos, ci varianta cea mai rapidă", a spus Cosmina, care lucrează în resurse umane.
"Spre sfârşitul zilei eficienţa metabolică scade la nivelul cortexului prefontal care ar trebui să ne ajute pe noi să facem alegeri. Odată cu această oboseală poate să apară o senzaţie de indecizie, chiar oboseală, impulsivitate, nervozitate sau imposibilitatea de a mai lua o decizie. Am putea să programăm deciziile importante la începutul zilei", a explicat Romina Ionescu, medic psihiatru.
Tocmai pentru a evita oboseala, Cosmina își organizează din timp lucrurile mărunte.
"Până şi ţinutele din timpul săptămânii mi le fac de duminică seara, chiar şi aşa ia mult timp. Dacă nu fac lucurul ăsta şi nu planific îmi este greu, mă simt obosită, sunt pe grabă", a mai spus Cosmina.
Nota de plată vine peste ani. Un creier solicitat constant, obligat să proceseze un bombardament de informaţii din mediul online și ia decizii aproape non-stop, se degradează cu trecerea anilor.
Cum ajungem la bătrâneţe după o viaţă aşa?
"Bolnavi, bolnavi, bolnavi... Obosiți, cu Parkinson, cu demenţă şi cu diabet", a mai declarat Radu Leca, psiholog.
Una dintre cele mai frecvente stări generate de acest ritm de viață este anxietatea. În România, 42% dintre oameni spun că s-au confruntat cu probleme emoționale sau de anxietate, iar cazurile clinice sunt în creștere. De asemena, şi burnout-ul este tot mai întâlnit: anul trecut , unul din patru angajați români a fost la limita epuizării profesionale. Iar 1 din 5 români se va confrunta cu o problemă mintală de-a lungul vieţii.
