Problemele marilor proiecte de infrastructură, analizate de Ziua Întârzierilor

În România, ţara marilor proiecte întârziate, Ziua Întârzierii are o semnificaţie aparte. O sărbătorim astăzi şi facem un bilanţ amar. Când spui întârzieri, spui CFR. Doar anul trecut, în numai şase luni, pasagerii au aşteptat trei ani pe peroane. În ani se măsoară şi ritmul construcţiei de autostrăzi. 28 de ani de aşteptare s-au adunat de când sperăm să avem autostradă în toată Transilvania. Iar spitalele promise în marile oraşe încă întârzie, după 13 ani.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Cine îl cunoaşte pe Vali ştie că punctualitatea nu e punctul lui forte. Pentru cei ca el, în Statele Unite s-a inventat Ziua Întârzierii. 

Vezi și

O dată la care cei care întind la maximum sfertul academic sunt iertaţi. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Pentru că trenurile din Gara de Nord adunaseră deja zeci de minute de întârziere, am avut timp să întrebăm şi călătorii cum stau cu punctualitatea.

Un tată de familie recunoaşte că "aici, la băieţii de la CFR, când mai sunt anumite întârzieri, n-avem ce face".

Este un adevăr pe care oricine a mers cu trenul în ultimii ani îl cunoaşte. 

În doar şase luni din 2018, trenurile CFR au adunat întârzieri de trei ani. Cu un an înainte, întârzierile cumulate ajungeau la opt ani şi jumătate. Şi anul acesta, istoria s-a repetat. 

Ultimul record înregistrat în materie de întârzieri a fost în luna iunie, atunci când un tren, care trebuia să plece din Timişoara şi să ajungă la Mangalia, la mare, a făcut pe drum mai bine de 30 de ore.

Alternativa căilor ferate ar trebui să fie autostrăzile. Însă întârzierile pentru drumurile de mare viteză se măsoară în decenii sau în ani, când vine vorba de loturile mai mici, precum cel dintre Sebeş şi Turda, care a fost vizitat, azi, de ministrul Transporturilor.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Adică pe aici ar fi trebuit să se circule încă din 2016. 

Un alt proiect ambiţios promis de autorităţi - construcţia unor spitale regionale în Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi - a rămas doar un vis. Din 2007. Ca mai toate proiectele româneşti, şi acesta pare blocat într-o perpetuă zi a întârzierii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰