Rolul infrastructurii în dezvoltare. Cum beneficiază cetățenii de pe urma construcției de drumuri
Investițiile în proiecte de infrastructură sunt esențiale pentru o creștere economică stabilă, pe termen lung. Efectele nu sunt doar economice, ci și sociale. Fără drumuri și infrastructură de calitate, economia și calitatea vieții cetățenilor au de suferit.
Investițiile în proiecte de infrastructură sunt esențiale pentru o creștere economică stabilă, pe termen lung. Efectele nu sunt doar economice, ci și sociale. Fără drumuri și infrastructură de calitate, economia și calitatea vieții cetățenilor au de suferit.
Infrastructura și dezvoltarea economică
Studiile de specialitate arată că infrastructura este unul din factorii care influențează creșterea economică și gradul de competitivitate al unui stat. Calitatea drumurilor, a căilor ferate, a transportului aerian și a furnizării de energie electrică reprezinta cei mai importanți indicatori ai infrastructurii, în lipsa dezvoltării cărora statul nu poate fi competitiv la nivel internațional, potrivit Science Direct.
Investițiile în infrastructură au un impact pozitiv asupra creșterii economice, pe de o parte prin facilitarea activităților economice și, pe de altă parte prin plata materialelor, a salariilor și, în general, prin sprijinirea dezvoltării anumitor industrii, cum ar fi cea de construcții. Infrastructura publică are și un alt efect asuprea economiei: reducerea costurilor în industria prelucrătoare și creșterea productivității resurselor.
Legătura puternică dintre creșterea economică și dezvoltarea sectorului de construcții, mediată de investițiile în infrastructură, sunt confirmate și de liderii din industria de construcții din România. Spre exemplu, principalul acționar al Arabesque, Cezar Rapotan, afirmă că „economia are nevoie de investiții importante în infrastructură, în construcții în general, acestea fiind generatoare de dezvoltare economică sănătoasă, de care România are nevoie.”
În plus, nivelul dezvoltării unui stat este esențial în determinarea impactului pe care investițiile în infrastructură îl au asupra creșterii economice. Acestea nu au avut un impact la fel de mare pentru statele dezvoltate, ca pentru cele în curs de dezvoltare. Pe acestea din urmă, proiectele de infrastructură le ajută să reducă diferențele economice dintre ele și statele dezvoltate, precum și între regiunile din același stat.
În anumite condiții, investițiile în proiecte de infrastructură pot reduce nivelul inegalității sociale. În plus, investițiile în infrastructură contribuie la dezvoltarea capitalului uman. Prin proiectele desfășurate, angajații își pot însuși cunoștințe profesionale noi și își pot dezvolta competențele în domeniu.
Situația actuală a infrastructurii din România
În 2017, România avea 763 km de autostradă, iar evoluția construcției de autostrăzi din ultimii ani a fost lentă. Spre exemplu, în 2015 erau 747 km construiți de autostradă, iar, în 2013, 644 km. Situația nu este însă gravă doar în cazul autostrăzilor. Modernizarea drumurilor naționale, județene și comunale este insuficientă, așa cum ne arată datele statistice. În România anului 2017, încă existau, la nivel de drumuri naționale, 13 km din pământ și 190 km de drumuri pietruite, potrivit INSSE.
La nivel de drumuri județene, situația stă mai grav: avem 1.858 km de drumuri din pământ și 6.106 km de drumuri din piatră. În 2017, față de anul precedent, lungimea drumurilor care au fost modernizate a crescut cu 2,9%, însă mare parte din această creștere se datorează modernizării drumurilor comunale: de la 4.048 km la 4.586 km.
Un studiu realizat de Forumul Economic Mondial, citat de Comisia Europeană, plasează România pe ultimul loc din UE în privința calității infrastructurii rutiere. Pe o scală de la 1 la 7, România a obținut 2,7 puncte. Însă nici în cazul altor tipuri de infrastructură situația nu este mai bună. România ocupă ultimul loc din UE după calitatea infrastructurii portuare (3,53 puncte), dar și în cazul punctualității transporturilor (3,22). Calitatea slabă a infrastructurii nu are efecte doar asupra economiei, ci și asupra siguranței cetățenilor. În 2017, România a avut cea mai mare rată a deceselor cauzate de accidente rutiere din UE, cu 98 de morți la 1 milion de locuitori.
Sursă foto: Shutterstock
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
