Românii s-au specializat în transformarea fructelor în murături
Anul acesta, nu se mai pun la murat doar gogonele şi castraveţi, ci şi fructe. Struguri, pepeni, gutui sau pere, toate prind un gust unic, la borcan, în cămară. Bucătarii restaurantelor de lux le-au inclus deja în farfurii. Cel mai bine se combină cu preparatele din carne.
Anul acesta, nu se mai pun la murat doar gogonele şi castraveţi, ci şi fructe. Struguri, pepeni, gutui sau pere, toate prind un gust unic, la borcan, în cămară. Bucătarii restaurantelor de lux le-au inclus deja în farfurii. Cel mai bine se combină cu preparatele din carne.
Aproape orice fruct poate fi mâncat la fel de bine şi în varianta murată. Dar pentru a respecta reţetele tradiţionale, bucătarii preferă recolta locală de toamnă.
Înainte de a ajunge la borcan, fructele se spală cu atenţie şi se taie în aşa fel încât să se combine bine unele cu altele.
Chiar dacă reţeta este de fructe murate, din amestec nu pot lipsi ţelina şi morcovul. Odată puse la borcan, peste ele se toarnă apa şi oţetul în care vor fermenta.
Sarea, zahărul şi boabele de muştar şi de piper sunt singurele condimente necesare. Deşi fructele vor avea aroma specifică murăturilor, ele vor rămâne dulci.
După ce s-a pus capacul, borcanul se întoarce şi va sta aşa până a doua zi, când conţinutul se răceşte complet. După două săptămâni, aceste murături pot fi consumate, dar pentru că această reţetă nu are conservanţi, este indicat să le mâncăm în maximum un an de zile.
Şi în restaurantele de lux, fructele murate sunt folosite ca garnitură la fripturile de pasăre sau de porc.
Potrivit nutriţioniştilor, fructele murate sunt recomandate şi persoanelor care suferă de diabet.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰