Video Românii, printre cei mai nemulţumiţi din UE. Ce este sindromul "The green grass" şi cum ne poate afecta
De câte ori ați auzit sau ați spus "Da" urmat de un mare dar? Poate vine de la șef, de la părinți, de la prieteni sau de la necunoscuți. Vorbim despre oamenii veşnic nemulţumiţi, care au mereu ceva de adăugat, de corectat, de îmbunătățit, chiar şi atunci când lucrurile merg bine. Cei care nu găsesc niciodată satisfacție, indiferent de situație. În psihologie, sindromul se numeşte The Green Grass, în traducere, iarba e mai verde în altă parte. În altă relaţie, în alt job sau poate în alt oraş. Aflăm ce se ascunde în spatele acestui tipar şi cum ne putem antrena recunoştinţa şi starea de bine.
Reporter: Întâlnești zilnic oameni care se plâng?
Persoană: Da. De foarte multe ori pe zi.
"Ai o ţară întreagă care face chestia asta. E obositor. Ba e prea cald, ba e prea frig, niciodată nu se va putea găsi un mijloc pentru toată lumea", spun oamenii.
Şi lista poate continua. Cafeaua e prea rece sau prea fierbinte, soarele prea puternic, traficul prea aglomerat, vacanța prea scurtă, iar coada de la magazin, evident, prea lungă. Mulţi oameni trăiesc într-o stare constantă de nemulţumire. Printre ei, e şi Alexandru.
Deşi are doar 20 de ani, uneori simte că are un radar intern pentru tot ce nu merge bine.
Alexandru: Odată ce începe pe ziua sunt o rază de soare, dar pe parcurs se tot adună chestii mici, asupra cărora nu am control şi ajung să fiu enervat.
Reporter: Ce te enervează cel mai tare într-o zi?
Alexandru: Spre exemplu, când merg spre facultate mă enervează cel mai mult persoanele care merg încet sau când pierd metroul, abia am ajuns şi se închid uşile sau când nu se respectă orarul la tramvai sau autobuz. Chestii micuţe care se adună.
Reporter: Dacă ai avea toţi banii din lume mâine, crezi că ai avea ceva de comentat?
Alexandru: Clar, sigur, mereu se găseşte.
Astfel, frustrarea nu mai e doar o reacție la ce ni se întâmplă, ci devine filtrul prin care privim tot ce ni se întâmplă.
"Nevoia de a critica vine din standardele înalte pe care ni le-am setat la un moment dat, atunci putem sa vorbim de perfecţionism. Este dificil să ne bucurăm de viaţă atunci când în jurul nostru sunt persoane negativiste, care critică mereu, care nimic nu este suficient. Iar dacă noi suntem acele persoane este foarte consumator, nu putem vedea lucruri bune din experienţe, nu putem trăi experienţa în prezent şi mereu trebuie să găsim lucruri negative care nu fac bine", explică Anca Dumitraşcu, psiholog.
"Te plângi de orice în momentul în care nu îți găseşti sensul şi rostul în viaţă. În momentul în care nu ești fericit. Uneori e nevoie şi de un ajutor extern cum e un psiholog", spune un bărbat.
Ce poate semnala nemulţumirea
Nemulțumirea poate fi o trăsătură de personalitate, dar dacă apare brusc, poate fi și un semnal că se instalează depresia.
"Nemulţumirea apare în anxietate atunci când oamenii sunt supervigilenţi şi devin nemulţumiţi de aceea ce fac ei sau ceilalţi, însă în depresie vine alături de iritabilitate, de tulburări de somn. Nemulțumirea şi critica poate face parte din sfera unei tulburări de personalitate: poate tulburarea narcisistă în care omul vrea ca lucrurile din jurul lor să fie la superlativ aşa cum crede el că le face pentru ceilalţi", explică Anca Dumitraşcu, psiholog.
"Sunt situaţii mai personale în care mă consum, mă oftic. Atunci când am ceva de rezolvat şi implică mai mulţi oameni îmi place să fie totul la punct, conform. Cred că toţi suntem aşa. Cum e? Frustrat pentru interlocutor, facem schimb de energii", spun oamenii.
Satisfacţia faţă de calitatea vieţii în România
De la nivel individual la cel național, nemulțumirea se vede și în cifre. Românii sunt cu 20% mai critici când vine vorba despre satisfacţia faţă de calitatea vieţii decât media UE.
Conform datelor din cel mai recent eurobarometru, 61% dintre români se declară mulțumiți de viața lor. Și totuși, când îi întrebăm ce îi nemulțumește, prețurile, inflația și costul vieții sunt primele pe listă.
"Tendința este de multe ori din perspectiva subiectiva sa ne consideram mai nemulțumiți decât suntem. Și toate sondajele arată, sondajele și studiile realizate de eurostat și de INS și de institutul de cercetare calitativă a vieții ca un procent de 10-20% că noi ne considerăm mai nemulțumiți decât suntem în realitate", spune Sorin Cace, sociolog.
Chiar şi aşa, optimismul se poate învăţa.
"Atenția este antrenată ani de zile să se uite pe lucrurile rele. Trebuie sa facem un restart şi să o antrenăm să se focuseze şi pe lucrurile bune. Persoanele pot ţine un jurnal în care să scrie gândurile care astăzi au fost negative, ce au observat negative şi se caută şi lucruri pozitive care s-au întâmplat în viața lor. Să ia de la cele mai banale lucruri, am unde să stau, am ce să mănânc", menţionează Anca Dumitraşcu, psiholog.
Totuși, uneori, mediul în care trăim ne poate alimenta frustrarea. Dacă ne neliniștesc constant lucruri pe care nu le putem accepta și nici schimba, poate că problema nu este doar la noi, ci și faptul că mediul în care suntem nu ni se potrivește.
"Nu există perfecțiune. Există realități, iar realităţile sunt complexe. Ar trebui să te bucuri de ceea ce ai şi să găseşti frumosul şi utilul în ce există şi să devii şi tu frumos şi util. Dacă nu poţi să faci ceva, nu e problema ta", spune o persoană.
Nu doar psihicul are de suferit atunci când trăim într-o stare constantă de negativism, ci și organismul resimte efectele. Ne putem alege cu tulburări de somn, dureri de cap, probleme digestive, cardiovasculare, oboseală persistentă sau o stare generală de epuizare.
