Salvarea Curtii Vechi poate veni din banii Uniunii Europene
Veche de peste sase secole, celebra Curte Veche, din la fel de celebra zona a Lipscanilor, plange dupa atentie. Paraginita din neglijenta autoritatilor, fosta Curte Domneasca a Tarii Romanesti se hraneste cu vizitele unor turisti curiosi, majoritatea straini.
Veselia unor clipe medievale s-a stins de mult intre zidurile Curtii Vechi. Situat in centrul Bucurestiului, cel mai vechi monument feudal din capitala nu pastreaza nici macar o inscriptie care sa-ti spuna ca artizanul s-a numit Micea cel Batran.
Istoria locului incepe in cea de-a doua jumatate a secolului al XIV-lea, cand pe acest loc a fost ridicata o fortareata, un punct de observatie a drumurilor care faceau legatura intre munte si Dunare.
Compusa din Palatul Voievodal, Biserica Buna Vestire, case cu saloane de receptii, cancelarii domnesti, grajduri si gradini, fortareata se intindea pe o suprafata de cinci mii de metri patrati si era inconjurata de un sant lat de doi metri.
In secolul al 15 lea, Vlad Tepes consolideaza cetatea, transformand-o in resedinta domneasca, alternativa celei de la Targoviste. Sunt adaugate incaperi si pivnite ample, construite din ziduri puternice pe bolovani de piatra de rau.
Dupa ce Vlad Tepes este tradat de boieri si inlocuit cu fratele sau, Radu cel Frumos, aici apar craii de curte veche si tot aici, Stefan cel Mare o intalneste pe ultima lui sotie, Voichita.
In 1545, sub domnia lui Mircea Ciobanu, incepe ridicarea Bisericii Buna Vestire. Peste 9 ani, este terminata si devine locul de incoronare al domnitorilor Tarii Romanesti.
Din vechea Curte Veche, bine mai arata doar biserica. Fortareata asteapta inca o salvare.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰