Industria street-food, o afacere de 15 milioane de euro în România

Au fost bancheri, ospătari sau ingineri, dar au renunţat la meseriile lor pentru că şi-au descoperit pasiunea în bucătăriile pe patru roţi. Food truck-urile înseamnă astăzi o industrie de 15 milioane de euro. Aşa am ajuns la 50 de festivaluri street food pe an. Clienţii adoră nu doar mâncarea stradală, ci şi atmosfera din jurul bucătăriilor ambulante. 

Andrei Isac este inginer constructor. În 2015, a plecat în Italia ca să urmeze un curs, iar viaţa lui s-a schimbat complet. 

Tocmai frigăruile din carne de berbecuţ i-au adus şi fericirea şi banii. S-a întors în România, a renunţat la meseria de inginer şi a investit 15 mii de euro într-o rulotă cu mâncare. În visul său, l-au urmat şi prietenii. 

O altă rulotă, o altă poveste. Cristi şi soţia lui lucrau ca bucătari pe vase de croazieră. Sătui de perioadele lungi petrecute pe mare, dar îndrăgostiţi de pastele italieneşti, au spus că o afacere pe roţi n-are cum să nu meargă. Şi aşa a fost. 

Andrei a renunţat la biroul dintr-o multinaţională pentru bucătăria mexicană.

Industria street-food a ajuns azi la o cifră de afaceri de 15 milioane de euro. 

În spatele bucătăriilor pe patru roţi se învârt afaceri de mii de euro. În 2010, în ţara noastră erau înregistrate 50 de food truck-uri. Astăzi, sunt peste 360. 

Florin Itu, organizator festival de street-food: Orice comerciant ca să poată să funcţioneze în festival, trebuie să aibă autorizaţii de funcţionare ca firmă în primul rând, să aibă casă de marcat, să aibă toate avizele de la DSV şi Inspectoratul de Muncă 

Cei care vor să-şi deschidă o astfel de afacere, pot cumpăra rulotele la mâna a doua cu 15-20 de mii de euro. Una nouă, complet echipată, poate ajunge şi la 100 de mii de euro.