Tradiţii şi superstiții de Mărţişor. De ce le dăruim în prima zi de primăvară

Mărţişorul, un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, inclus în lista reprezentativă a Patrimoniului UNESCO şi care, potrivit legendei, ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii. El aduce speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile celor care îl dăruiesc sau îl primesc.

În trecut, Mărțișorul consta într-un bănuț de aur legat cu un fir împletit din mătase albă și roșie, purtat la gât până la întâlnirea primului trandafir înflorit.

Originea obiceiului    

Primele mărturii ale existenţei mărţişorului în spaţiul românesc sunt mai vechi de 8.000 de ani, după cum au relevat  săpăturile arheologice. Primele mărţişoare găsite erau pietre mici de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, care se pare că se purtau la gât. Culoarea roşie semnifica focul, sângele şi soarele şi era atribuită  femeii - deci vieţii. Albul, semnificând albul norilor şi limpezimea apelor era asociat cu înţelepciunea masculină. Şnurul mărţişorului semnifica tocmai împletirea inseparabilă a celor două principii, feminin şi masculin.

După unele informaţii etnografice, cele două fire răsucite ar fi semnificat iarna şi vara, iar de ele se agăţa o monedă de aur, argint sau din alt metal. În vechime se pare că şnurul se împletea din lână albă şi neagră, fără a i se adăuga monede sau alte obiecte artizanale. În unele accepţiuni, şnurul bicolor al mărţişsorului, ca obiect cultic, reprezenta funia anului, care aduna săptămânile şi lunile în anotimpurile de bază ale Calendarului  popular – iarna şi vara. Acest şnur era făcut cadou la 1 martie, în ziua Dochiei, început de An Agrar.

Mărțișorul în Tradiție și Folclor

Obiceiul dăruirii Mărțișorului este atestat nu doar la români, ci și la bulgari („Martenița”), albanezi și macedoneni. În lumea rurală, acesta era folosit ca amuletă protectoare împotriva bolilor și a nenorocului. Copiii purtau o monedă de argint legată la mână cu un fir alb-roșu, pe care ulterior îl legau de ramurile unui pom roditor. Țăranii prindeau același fir la vite pentru a le asigura sănătatea și fertilitatea.

În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este că fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

În Banat, datina spune că fetele nemăritate care se spala cu apa adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul respectiv, iar în zona Bihorului exista obiceiul ca fetele să se spele cu apa de ploaie pentru a fi sănătoase şi frumoase, obicei care se păstrează şi astăzi. Ele vor purta mărţişoarele până când cucul va începe să cânte, sau până înfloresc primii trandafiri sau cireşi.

În Dobrogea, tradiţiile spun că mărţişorul trebuie să fie purtat până la venirea berzelor, ca mai apoi să fie aruncat spre înaltul cerului. 

În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini.

La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare. În Transilvania, mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.

Legendele Mărțișorului

O veche poveste spune că Soarele s-a încarnat într-o fată frumoasă, furată de un zmeu și închisă în palatul său. Un tânăr viteaz a eliberat-o, dar s-a prăbușit răpus de răni. Sângele său, scurs pe zăpadă, a făcut să răsară primii ghiocei, vestitori ai primăverii și ai vieții. Această legendă explică simbolistica roșului (viață, sacrificiu, iubire) și albului (puritate, renaștere, speranță).

O altă poveste legată de Mărțișor provine din Moldova: frumoasa Primăvară a protejat un ghiocel fragil de furia Iernii, rănindu-se la deget. Sângele ei a dat putere florii, marcând triumful vieții asupra gerului.

Variante Regionale ale Mărțișorului

În unele sate din Moldova, șnurul era confecționat doar din lână roșie sau neagră, amintind de amuletele contra deochiului.

Localnicii din satul Hagi-Curda (Ucraina) foloseau Mărțișoare tricolore, în combinații de roșu-alb-verde sau roșu-alb-negru.

Moldovenii stabiliți în nordul Caucazului la mijlocul secolului XIX au păstrat varianta Mărțișorului cu fir negru, simbolizând echilibrul cosmic.

 

 

 

Pe 6 decembrie 2017, Mărțișorul a fost recunoscut oficial ca parte a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO, consolidându-și statutul de tradiție valoroasă și identitate culturală a popoarelor din Europa de Est.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰