Video Tradiţional românesc, "made in Bulgaria". Schema prin care unii turişti au fost înşelaţi: "Mint că e făcută la Horezu"

Strachini, farfurii, oale, vaze, ghivece şi tot felul de obiecte din ceramică îţi iau ochii pe marginea drumului care traversează oraşul Horezu, cunoscut drept vatra ceramicii româneşti. Doar că multe dintre exponate nu sunt produse de meşterii din zonă, ci sunt fabricate industrial în Bulgaria, Turcia sau Polonia. 

Imagini filmate cu camera ascunsă: 

• Reporter: Scrie pe ele undeva ca să-mi dau seama? 
• Comerciant: Ceramica noastră este foarte uşor de recunoscut pentru că partea exterioară nu este smălţuită. Şi, de obicei, fiecare meşter olar îşi pune ştampila. Da. Sunt ei, aşa, mai zgârciţi cu ştampilele. 

"Am cumpărat câteva produse din piaţa de suveniruri din Horezu şi vom merge cu ele la un olar să vedem dacă sunt autentice", spune Diana Speretoiu, reporter Observator. Ajungem în satul Olari, unde mai trăiesc circa 20 de meşteri care încă învârt roata şi modelează lutul. Costel Popa lucrează cu pământul de mic copil. Şi lui i-a fost greu să analizeze ceramica din piaţă.

• Reporter: E cocoşul de Horezu?
• Olar: Da, de Horezu.
• Reporter: Tot de la noi?
• Olar: Da, da.
• Reporter: Asta e?
• Olar: Nu prea e. Nu-i, e Bulgaria.
• Reporter: E Bulgaria, ce a dat-o de gol? 
• Olar: Cum e lucrată.
• Reporter: Asta e a noastră?
• Olar: E de a noastră, cred. Cu toate că are nişte culori care mă cam pun pe gânduri.

Primul semn care ne arată că avem în faţă ceramică de Horezu este ştampila pe care ar trebui să o găsim pe spate. Acolo ar trebui să apară numele olarului. Apoi, imprefecţiunile, modelele care nu seamănă unul cu altul şi culorile naturale sunt alte semne de autenticitate. 

Ceramică de Horezu, "made in Bulgaria"

Întrebat dacă ar şti să facă diferenţa între farfuriile tradiţionale şi cele aduse din afară, un bărbat răspunde: "Sincer, nu cred că aş putea face diferenţa. Ştiinţa a evoluat atât de mult încât nu cred că am mai putea diferenţia". "Chiar dacă desenul e diferit, culoarea şi felul în care e făcut arată specificul locului", spune altcineva.

Poliţiştii din Vâlcea au luat la rând magazinele. Au verificat zece comercianţi şi au confiscat sute de oale, castroane, căni şi magneţi de frigider. Au dat şi amenzi de peste 20.000 de lei pentru marfa contrafăcută şi au deschis şapte dosare penale. "A mai fost indisponibilizată şi suma de 58.000 de euro, sumă ce a fost identificată numerar în unitatea de vânzare, fără documente justificative", declară Loredana Sandu, purtător de cuvânt IPJ Vâlcea.

Printre obiectele confiscate, spune un meşter din zonă, au fost însă şi unele artizanale, produse în zonă, dar au fost ridicate de Poliţie pentru că nu aveau ştampila care să le diferenţieze. 

Ceramica de Horezu a fost recunoscută la nivel internaţional în 2012, când a fost inclusă în Patrimoniul Imaterial al UNESCO.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰