Universitățile de construcții, mai atractive pentru africani decât pentru români

Construim România cu angajaţi străini. Firmele de construcţii nu mai ştiu de unde să aducă forţă de muncă, în timp ce facultăţile se golesc. Locurile în universităţi sunt mai atractive pentru tinerii din Africa decât pentru români. Sunt universităţi unde o treime dintre studenţi vin de pe alte continente. Trist este că şi ei se gândesc să plece. Şi nimeni nu îşi asumă responsabilitatea.

Suntem la un curs la Universitatea de Construcţii Bucureşti. Printre studenţii care se visează ingineri, l-am întâlnit şi pe Mauricio. A venit în România tocmai din Angola.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Vezi și

În 2009, la Universitatea de Construcţii Bucureşti, erau înscrişi 2.100 de tineri. La Cluj, numărul lor era mai mare de 2.500. Astăzi, în Capitală, sunt puţin peste 800 de studenţi la toate specializările. Dintre ei, o treime sunt străini.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Studenții pleacă pe capete

În urmă cu zece ani, o jumătate de milion de muncitori construiau România. Aproape 300 de mii au ales să îşi schimbe, însă, reşedinţa. În urma lor, nu am găsit soluţii.

Abia de anul acesta, angajaţii din construcţii beneficiază de scutiri de taxe pe salarii. Chiar şi aşa, un muncitor câştigă la noi în jur de 2300 de lei, iar un inginer la început de carieră între 3000 şi 3500 de lei. Uneori, nu ajung nici la jumătatea veniturilor din străinătate.

Iar dacă ne uităm pe şantiere, înţelegem care sunt efectele. La Mihăileşti, în judeţul Giurgiu, o firmă spaniolă se chinuie din 2016 să construiască trei kilometri de centură.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰