Vot într-un stat pentru care nu contează

Au luptat singuri împotriva bolii şi odată vindecaţi nu au uitat că nimeni nu a fost acolo ca să îi ajute. Acum, că a venit rândul lor să li se ceară sprijinul prin vot, au răspunsul pregătit

Corina şi Ştefan, doi bolnavi de cancer pe care îi despart trei decenii, au decis să îi trataeze pe candidaţi cu acelaşi respect şi încredere pe care au le-au primit şi ei în cele mai grele momente.

Într-un sfert de secol, Corina a simţit că renaşte. Nu o dată, nu de două ori. Ci în fiecare moment în care medicii au readus-o la viaţă. Diagnosticată cu cancer, Corina a vrut să se vindece. În jurul ei, lumea şi-a văzut de treabă. Acum, deşi este bine, simte că a pierdut. Ani, şansă şi respect.

La Revoluţie, lucra în portul Constanţa şi a venit la Bucureşti. Pentru că a crezut. Atunci şi-a văzut doi vecini tineri morţi, s-a întors acasă şi a greşit. Aşa crede acum, în liniştea din atelierul unde lucrează decoraţiuni.

Nu se uită la emisiuni politice, nu ştie nici măcar câţi se luptă pentru votul ei. Dar merge la urne.

Ştefan e o altă generaţie, cu acelaşi diagnostic şi aceeaşi dezamăgire. În primăvară, la europarlamentare, Ştefan a votat pentru prima dată. I-au promis atunci că îl ajută cu banii de proteză, dar au dispărut imediat ce s-au închis urnele. Acum ştie că sunt alegeri, doar e ţara plină de afişe. De această dată, va sta acasă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰