Observator » Vremea » Ce este "blocajul omega", fenomenul care transformă Europa într-un cuptor în această vară, şi cât va dura

Ce este "blocajul omega", fenomenul care transformă Europa într-un cuptor în această vară, şi cât va dura

Ce este "blocajul omega", fenomenul care transformă Europa într-un cuptor în această vară, şi cât va dura Tânără, într-o zi caniculară, în Roma - Shutterstock
Redactia Observator | Timp citire: 3 minute
Publicat la 23.06.2026, 19:46 | Modificat la 23.06.2026, 19:46

Europa de Vest este sufocată de un val extrem de căldură, care a provocat deja peste 40 de decese în Franţa şi a împins temperaturile peste pragul de 40 de grade în mai multe regiuni. Fenomenul este alimentat de aşa-numitul "blocaj omega", o configuraţie atmosferică în care o masă de aer cald rămâne captivă deasupra aceleiaşi zone zile la rând, favorizând temperaturi periculoase şi vreme uscată.

Blocajul omega îşi are numele de la forma literei greceşti Ω - cu o protuberanţă de aer cald, de înaltă presiune, situată între două sisteme de joasă presiune mai reci, notează Reuters, citat News.ro.

Cum se formează blocajul omega

Elementul de "blocaj" se referă la modul în care zona de înaltă presiune cu aer cald rămâne blocată. În condiţii normale, curentul jet transportă sistemele meteorologice în mod constant de la vest la est. Însă, în timpul unui blocaj omega, acest flux este perturbat şi se poate devia dramatic spre nord şi spre sud, izolând sistemele de presiune. Vânturile de ghidare mai slabe şi contrastele de temperatură din atmosferă contribuie la aceste tipare de mişcare lentă şi blocaj.

Articolul continuă după reclamă

Rezultatul este că aerul cald şi stagnant rămâne blocat deasupra aceleiaşi zone. Blocajele omega durează de obicei între trei şi zece zile, dar pot persista şi săptămâni întregi.

De ce aduce temperaturi extreme

Sub zona de presiune ridicată din centru, condiţiile devin calde şi uscate. Presiunea ridicată împiedică, de asemenea, formarea norilor, rezultând un cer senin şi însorit, care permite temperaturilor să crească.

Condiţiile de acest gen sunt cele care "prăjesc" Franţa şi Spania, unde temperaturile au depăşit 40 de grade Celsius (104 grade Fahrenheit).

Regiunile aflate în zonele de joasă presiune care flanchează valul de căldură sunt, între timp, mai predispuse la condiţii mai răcoroase şi ploioase.

Pe acelaşi subiect

Marea Britanie se află la graniţa dintre sistemul de înaltă presiune şi aerul mai rece din nord-vest - generând căldură intensă în sud şi est, precum şi condiţii mai răcoroase şi mai umede în nord şi vest, potrivit Serviciului Meteorologic al Regatului Unit (Met Office).

Ce legătură are fenomenul cu schimbările climatice

Oamenii de ştiinţă nu au ajuns încă la un consens cu privire la modul în care schimbarea climei afectează frecvenţa fenomenelor de blocaj precum acesta.

Cu toate acestea, consensul ştiinţific global este clar: schimbările climatice cresc frecvenţa şi intensitatea valurilor de căldură.

Emisiile de gaze cu efect de seră, provenite în principal din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor, au încălzit planeta cu 1,3°C faţă de perioada preindustrială. Această temperatură de referinţă mai ridicată înseamnă că valurile de căldură ating temperaturi mai mari.

Europa se confruntă în prezent cu valuri de căldură cu 2 până la 4 grade mai fierbinţi decât ar fi fost fără încălzirea provocată de om, a declarat Clair Barnes, cercetător asociat în domeniul fenomenelor meteorologice şi climatice extreme la Imperial College London. Ca urmare, atunci când apar fenomene precum blocajele omega, căldura rezultată poate fi semnificativ mai intensă.