Cel mai puternic El Nino din ultimii 1.000 de ani. Ar putea declanşa dezastre climatice în lanţ

• Dezastre climatice tot mai frecvente și mai severe
• Africa de Est, expusă riscului unei noi crize umanitare
• 2027 ar putea fi cel mai cald an înregistrat vreodată 

Accelerarea crizei climatice nu mai reprezintă singura provocare majoră aflată în centrul negocierilor internaționale privind schimbările climatice. Un alt factor de risc, cu implicații globale, sporește presiunea asupra statelor participante la Conferința ONU privind schimbările climatice COP31, desfășurată în Turcia: un episod extrem de puternic al fenomenului El Nino, considerat cel mai intens din ultimul mileniu, scrie The Guardian. 

El Nino este un fenomen climatic natural, care apare periodic și presupune încălzirea anormală a apelor din zona centrală și estică a Oceanului Pacific. Efectele sale depășesc însă regiunea de origine, influențând circulația atmosferică și modificând tiparele meteorologice la nivel mondial. În actualul context, intensitatea fenomenului amplifică riscurile climatice și accentuează vulnerabilitatea statelor deja afectate de schimbările climatice.

Dezastre climatice tot mai frecvente și mai severe

Efectele fenomenului sunt deja vizibile în mai multe regiuni ale lumii. În Indonezia, incendiile de vegetație au provocat distrugeri importante, iar agricultura se confruntă cu pierderi semnificative. În Statele Unite, zonele de coastă sunt afectate de inundații și de creșterea nivelului apelor, în timp ce Sudanul se confruntă cu secetă severă. În același timp, Ecuador și Somalia au fost afectate de inundații puternice.

Secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, Celeste Saulo, avertizează că fenomenul El Nino acționează ca un veritabil "multiplicator de risc" amplificând efectele fenomenelor meteorologice extreme și suprapunându-se peste vulnerabilitățile deja existente.

Una dintre cele mai îngrijorătoare situații se înregistrează în Insulele Marshall, un mic stat insular din Pacific, puternic dependent de precipitații pentru asigurarea resurselor de apă. Seceta a afectat deja populația, iar autoritățile au declarat stare de urgență.

Kathy Jetnil-Kijiner, emisar pentru climă al Insulelor Marshall, descrie situația drept o criză complexă, în care seceta se adaugă amenințării reprezentate de creșterea nivelului mării, care pune în pericol locuințele și sursele de apă potabilă.

Aceasta atrage atenția că statele care au contribuit cel mai puțin la schimbările climatice sunt, în prezent, printre cele care suportă cele mai mari costuri ale efectelor acestora, fără a dispune de resursele necesare pentru a le face față.

În acest context, finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice devine una dintre temele centrale ale negocierilor de la COP31.

În cadrul angajamentelor asumate anul trecut, statele dezvoltate au convenit să tripleze finanțarea destinată adaptării climatice în țările vulnerabile, expuse riscurilor de inundații, valuri de căldură, incendii de vegetație și secetă.

Cu toate acestea, finanțarea efectiv disponibilă rămâne mult sub necesarul estimat. Potrivit The Guardian, sunt necesari aproximativ 305 miliarde de dolari anual până în 2035, însă doar o fracțiune din această sumă ajunge în prezent la statele care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Deficitul financiar riscă să devină și mai problematic în următoarele luni, pe măsură ce efectele fenomenului El Nino se intensifică.

Reprezentanta Insulelor Marshall subliniază că statele vulnerabile au nevoie de investiții suplimentare atât pentru adaptarea la schimbările climatice, cât și pentru compensarea pierderilor și pagubelor provocate de dezastre. În opinia sa, resursele financiare internaționale nu reflectă încă amploarea reală a crizei climatice.

Africa de Est, expusă riscului unei noi crize umanitare

Un alt punct major de îngrijorare îl reprezintă Africa de Est, unde seceta ar putea agrava insecuritatea alimentară și ar putea determina noi valuri de strămutări ale populației.

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) estimează că fenomenul El Niño ar putea provoca până la trei milioane de strămutări în patru state: Kenya, Somalia, Sudanul de Sud și Uganda.

Antón Leis García, adjunct al Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, avertizează asupra gravității situației, în special în regiunea Cornului Africii.

În Kenya, producția de porumb înregistrează deja o scădere estimată la 40%, ceea ce pune presiune suplimentară asupra securității alimentare. Reducerea disponibilității hranei afectează atât populația locală, cât și capacitatea țării de a sprijini persoanele refugiate și comunitățile strămutate.

2027 ar putea fi cel mai cald an înregistrat vreodată 

Potrivit estimărilor, fenomenul El Nino ar urma să atingă intensitatea maximă în luna decembrie, iar efectele sale s-ar putea resimți pe tot parcursul anului următor.

Combinația dintre încălzirea globală și influența suplimentară a fenomenului El Nino ar putea face ca anul 2027 să devină cel mai cald an înregistrat vreodată.

Pe uscat, principalele riscuri vizează intensificarea valurilor de căldură, reducerea recoltelor, seceta și precipitațiile extreme. În oceane, temperaturile ridicate ale apei ar putea provoca episoade extinse de albire a recifelor de corali, afectând ecosistemele marine.

Bill Hare, climatolog și director executiv al organizației Climate Analytics, avertizează că efectele combinate ale încălzirii globale și ale fenomenului El Nino ar putea accelera manifestarea crizei climatice, generând noi dezastre umanitare asociate insecurității alimentare, lipsei de apă și fenomenelor meteorologice extreme.

În fața acestor perspective, organizațiile de mediu și reprezentanții statelor vulnerabile solicită accelerarea măsurilor concrete, nu doar asumarea unor noi angajamente diplomatice.