SUA retrag mai puţine trupe din Europa după ce România şi alte ţări s-au oferit să suporte o parte din costuri
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Administraţia Trump va reduce efectivele trupelor americane din Europa cu aproximativ 80.000 de militari, însă amploarea retragerii va fi mai mică decât s-au temut liderii de pe continent, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Germania va suporta cea mai mare retragere de trupe, în timp ce flancul estic ar urma să fie consolidat, ţările care au graniţă cu Rusia, printre care şi România, oferindu-se să suporte o parte din costuri.
Aliaţii europeni se temeau anterior că Statele Unite ar putea retrage până la 25.000 de militari, însă acum este mai probabilă o reducere mai mică, deoarece SUA au apreciat în mod favorabil creşterea cheltuielilor NATO pentru apărare, potrivit surselor Bloomberg.
Conducerea Pentagonului a realizat, de asemenea, cât de mult se bazează armata americană pe forţele dislocate în Europa pentru a-şi proiecta puterea în Orientul Mijlociu, unde războiul din Iran continuă să se prelungească, au declarat sursele.
Una dintre persoane a afirmat că aliaţii se aşteaptă acum la o reducere totală de aproximativ 5.000 de militari americani.
Decizia finală îi aparţine preşedintelui Donald Trump, care i-a criticat în repetate rânduri pe aliaţii europeni pentru că nu au ajutat Statele Unite şi Israelul în războiul împotriva Teheranului.
„Avem aici numeroase resurse, amplasate exact acolo unde ne dorim. Nu mă aştept la nimic major", a declarat la începutul acestei luni Matt Whitaker, emisarul principal al lui Trump la NATO, referindu-se la posibilele reduceri de trupe.
Germania, principala vizată de retragerea militarilor americani
Cea mai mare parte a reducerilor efectivelor militare americane va viza Germania, unde este staţionat cel mai mare contingent american. Flancul estic ar urma să fie consolidat, ţările care au graniţă cu Rusia oferindu-se să suporte o parte din costuri.
Un oficial al Pentagonului a declarat, într-un comunicat, că analiza este în curs de desfăşurare şi că, deocamdată, nu există alte informaţii de anunţat.
Subsecretarul Apărării pentru Politici, Elbridge Colby, urmează să prezinte un raport oficial secretarului Apărării, Pete Hegseth, cu privire la modificările propuse.
Generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa şi şeful Comandamentului European al SUA, a prezentat în septembrie echipei lui Colby o serie de scenarii posibile, care urmează să fie analizate. Hegseth este aşteptat să îi prezinte lui Trump recomandările finale la 1 decembrie.
Aliaţii nu îşi fac iluzii în privinţa motivelor care stau la baza analizei Pentagonului, aceasta venind după ani de nemulţumiri bipartizane legate de dezechilibrul contribuţiilor statelor membre la securitatea europeană.
„America nu poate să se ocupe de apărarea Europei şi nici să plătească mai mult pentru aceasta decât o fac aliaţii noştri. Europa poate şi trebuie să îşi asume responsabilitatea principală pentru propria apărare convenţională”, le-a transmis Hegseth aliaţilor NATO la începutul acestui an, când a anunţat analiza.
Prezenţa militară americană în Europa, importantă pentru războiul din Iran
Însă, pe măsură ce războiul din Iran s-a prelungit, resursele militare americane din Europa s-au dovedit valoroase şi, uneori, vulnerabile, în pofida tensiunilor dintre Washington şi capitalele europene apărute la începutul conflictului.
"Ei analizează această situaţie în mod vădit prin prisma intereselor Statelor Unite. Deşi uneori discursul public poate sugera că SUA sunt prezente în Europa pentru a aduce beneficii Europei, cred că realitatea dură este că SUA se află în Europa pentru că acest lucru le aduce beneficii", le-a declarat jurnaliştilor ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, în timpul unei vizite la Washington, la jumătatea lunii octombrie.
Efortul de război al Statelor Unite împotriva Iranului s-a bazat în mare măsură pe bazele europene şi pe posibilitatea de a survola teritoriul aliaţilor. Chiar dacă administraţia americană le-a cerut aliaţilor să îşi intensifice eforturile, să cheltuiască mai mult pentru propria apărare şi să ofere sprijin logistic operaţiunilor militare americane, Trump şi colaboratorii săi au adoptat o atitudine ostilă faţă de parteneri, determinându-i pe unii să pună sub semnul întrebării angajamentul Statelor Unite faţă de apărarea Europei.
Anul trecut, Congresul a adoptat o lege care limitează capacitatea Departamentului Apărării de a reduce efectivele militare din Europa. Astfel, Pentagonului i se interzice să scadă numărul militarilor sub pragul de 76.000, să renunţe la baze militare sau să retragă echipamente majore fără consultarea aliaţilor şi fără efectuarea unei analize detaliate a riscurilor şi a impactului acestor măsuri.
Analiza aflată în desfăşurare include o evaluare a riscurilor realizată de Grynkewich, precum şi observaţii detaliate din partea aliaţilor NATO - factori pe care administraţia i-ar putea invoca pentru a susţine că a respectat cerinţele legislative.
Totuşi, perspectiva preluării controlului asupra Congresului de către democraţi, după alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie - inclusiv a controlului asupra cheltuielilor guvernamentale - ar limita capacitatea lui Trump de a efectua reduceri majore.
Bază militară permanentă pentru 5.000 de soldați americani în Polonia
Polonia a primit un răspuns favorabil din partea Pentagonului pentru înființarea unei baze militare americane permanente pe teritoriul său. Autoritățile de la Varșovia au identificat patru posibile amplasamente și sunt dispuse să investească până la 4,4 miliarde de dolari în infrastructura necesară. Potrivit Breaking Defense, decizia finală este așteptată la începutul lunii decembrie.
Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, la finalul întâlnirii din această săptămână cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la Pentagon.
