500.000 de români cu credite în IRCC vor trece printr-un nou şoc în aprilie. BNR are veşti bune doar despre ROBOR

Cine s-a împrumutat la dobânzi bune, să uite de ratele mici! Bucuria nu poate dura la nesfârşit. Este mesajul ca un duş rece al celor din Banca Naţională a României. Vestea bună ar fi că, odată cu inflaţia, s-ar putea opri şi majorările indicilor ROBOR şi IRCC, care influenţează creditele în lei, însă nivelul ratelor nu va mai fi unul mic prea curând. 

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Un milion de români cu credite în lei se întreabă, de aproape un an, când vor scădea ratele. Nu vor scădea, dar măcar nu vor mai creşte, spun experţii. Cei care au împrumuturi raportate la ROBOR se bucură primii de stagnarea dobânzilor. Ceilalţi, cu credite legate de IRCC, vor mai suporta un val de majorări. "Cei care au ROBOR, în mod normal ar trebui să fi văzut maximele. Dar nu ştim ce se va întâmpla cu inflaţia: scade sau nu scade", spune Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank.

Ratele rămân mari şi în 2023

Şeful direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională spune că ne-am făcut-o cu mâna noastră. "Ultimii doi ani, cu excepţia ultimelor câteva luni, au fost perioade cu dobânzi mici la creditele atât în lei, cât şi în valută. Dobânzile nu pot să rămână atât de mici, cum au fost în această perioadă", a declarat Eugen Rădulescu, director în cadrul BNR.

Mai exact, în 2020 o persoană care lua un credit ipotecar standard de 350.000 de lei, adică 70.000 de euro, pe 30 de ani avea o dobândă de 6,66%, la o marjă a băncii de 3,5%. Azi, dobânda pentru acelaşi credit a depăşit 10%, iar rata a crescut cu mai bine de 1.000 de lei. "Prudenţă! Oamenii trebuie să prioritizeze, vremurile sunt foarte dificile. Şi eu zic că şi băncile au o responsabilitate foarte mare. Trebuie să sfătuieşti cetăţenii, să le spui ce au de făcut în condiţiile date!", avertizează Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Românii au început deja să sufle şi în iaurt. "Anul trecut ne-am împrumutat mai mult decât în 2021, însă pe final de an s-a observat o frânare a creditării atât în ceea ce priveşte împrumuturile în lei, cât şi în ceea ce priveşte împrumuturile în euro. De altfel, creditele în valută s-au diminuat dacă ne uităm la sold cu 10,5% de la an la an, potrivit datelor de la BNR", spune Greta Neagu, reporter Observator.

Creditele se dau mai greu

Credite se dau, dar nu ca în vremurile bune. "Economia nu mai merge din plin, aşa cum a mers până în anul 2022", a precizat Eugen Rădulescu, director în cadrul BNR. "Când iei un asemenea credit, cel mai bine e să-l iei cu rata fixă pentru că rata fixă, orice s-ar întâmpla, îţi dă o anumită siguranţă", recomandă Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Cei mai mulţi datornici se află în şapte judeţe, de altfel şi cele mai dezvoltate. Mai bine de un sfert din totalul creditelor s-au acordat celor din Bucureşti şi Ilfov. În aprilie, aproape jumătate de milion de români, cu credite raportate la IRCC, vor avea, din nou, rate mai mari.