Fermierii români se plâng că intră în faliment dacă nu-și vând produsele din cauza războiului din Ucraina

Fermierii români avertizează că intră în faliment dacă nu-și vând produsele, iar suma de 10 milioane de euro propusă a fi alocată României din rezerva de criză a UE este „ridicol de disproporționată”.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Federația Națională PRO AGRO, LAPAR și UNCSV, în numele fermierilor și cooperativelor din România, readuce în atenția autorităților dificultățile majore prin care trece sectorul agricol în contexul prelungirii conflictului armat din Ucraina.

În calitatea sa de stat cu graniță comună cu Ucraina, România a oferit sprijin necondiționat pentru refugiații ucrainieni și a contribuit fără rezerve la facilitarea tranzitului produselor agricole din Ucraina către statele din Uniunea Europeană și către destinații terțe.

Fermierii români au arătat solidaritate deplină în relația cu agricultorii ucrainieni și au înțeles că este important ca, în aceste momente dificile, să contribuie pentru a evita extinderea problemelor generate de conflict, printr-o criză a alimentelor în statele din lumea a treia.

Semnalul de alarmă tras de fermierii români

Adoptarea de către Consiliu a regulamentului care permite liberalizarea temporară a comerțului, precum și alte concesii comerciale cu privire la anumite produse ucrainene, au generat, pe lângă efectele dorite, consecințe colaterale negative, care au afectat direct activitatea și stabilitatea financiară a fermierilor români, determinându-le pierderi contabile, situații financiare deteriorate, constituiri de TVA și impozit pe diferențele negative și suportarea costurilor generate de aceste situații. Aceste aspecte au fost reclamate de un număr din ce în ce mai mare de fermieri.

România se află din martie 2022 sub presiunea fluxurilor ucrainene. Tarifele pentru diferitele componente ale logisticii au crescut necontrolat (de cel puțin 5 ori), iar fermierii români au fost penalizați din cauza costurilor ridicate. Disponibilitatea mijloacelor de transport: vagoane, camioane, barje, etc. a constituit un alt impediment major, pentru că toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică au fost atrași de prețurile mari plătite de vânzătorii ucraineni.

Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra prețurilor, creând mari scăderi pe piața grâului, porumbului, rapiței, cărnii de pasăre și ouă, miere, lapte, etc.

„Am subliniat, în repetate rânduri, problemele generate de amestecul de către intermediari a produselor din Ucraina cu cele din România și vânzarea lor fără a se specifica originea corectă; acest lucru afectează imaginea României pe piața internațională și va avea un efect pe termen lung asupra prețurilor produselor din România. Neconformitățile și abaterile de la standardele de calitate zădărnicesc eforturile, deloc puține, ale fermierilor europeni de a fi furnizori de hrană curată. Prin rolul său de reprezentant al intereselor fermierilor și cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat încă din mai 2022 introducerea unor clauze de salvgardare în legislația privind eliminarea tarifelor de import pentru Ucraina; aceste clauze nu au fost însă incluse, decidenții europeni dând doar asigurări că vor veghea îndeaproape și vor acționa în cazul unor dereglări. Dereglările s-au arătat curând și au fost suportate cu bună-credință de către fermierii români, care nu au avut alt sprijin decât propria inventivitate și propriile resurse”, arată fermierii.

Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra prețurilor,

Potrivit acestora, solidaritatea nu poate fi „într-un singur sens” și „povara consecințelor războiului nu poate fi suportată doar de statele limitrofe zonei de conflict, ci trebuie distribuită în egală măsură între statele membre”.

„Fiindcă nu putem schimba geografia, există nevoia unor măsuri de sprijin echitabile. Eforturile fermierilor români și nevoile lor, strict legate de consecințele războiului, au fost supuse atenției autorităților române și a celor europene în repetate rânduri. Este o concurență neloială la adresa României, la adresa noastră, a fermierilor și cooperativelor: din moment ce nu avem voie să cultivăm plante rezultate din tehnici de ameliorare moderne, cum putem să importăm produse agroalimentare GMO fără trasabilitatea necesară, conform regimului lor de reglementare?

Considerăm că România are o mare problemă legată de reprezentarea interesului național într-un context internațional. Este o lipsă de corectitudine și solidaritate între țările membre UE pentru rezolvarea acestei probleme punctuale de criză. Considerăm că fără acordarea unui ajutor financiar de minim 100 euro/tona de produs pentru mărfurile agricole blocate în magaziile/silozurile fermierilor în această perioadă, vom discuta de falimentul fermierilor români, în anul 2023. Estimăm că pentru cca 2 mil de tone blocate în stocuri, impactul financiar asupra fermierilor din România este de cca. 200 milioane de euro, în minus. Fermierii au înființat culturi agricole cu costuri mari de producție în 2022 și 2023, iar prețurile mici de vânzare ale acestora conduc către vânzarea în pierdere, iar pe termen scurt și mediu înseamnă falimentul și dispariția majorității fermierilor autohtoni”, adaugă aceștia.

Fermierii arată că suma de 10 milioane de euro propusă a fi alocată României din rezerva de criză a UE este „ridicol de disproporționată” în raport cu pagubele grave suferite de sectorul agricol românesc. Compensările primite de fermieri ar fi absolut neglijabile și fără niciun efect. Suma necesară este de cel puțin 200 milioane de euro.