O comună din Gorj stă pe o "comoară" rară, dar nu o exploatează. "Nu aveam voie să spunem unde lucrăm sau ce facem"

Baterii pentru telefoane, motoare cu reacţie, componente de avion sau navete spaţiale, toate au nevoie de titan şi zirconiu. Iar România e una din puţinele ţări din Europa cu un subsol bogat în astfel de metale rare preţioase. Comuna Glogova, din Gorj, de pildă, stă pe un zăcământ din care pot fi extrase ambele. Însă combinatele alimentate cu materia primă de aici s-au închis, rând pe rând, iar Guvernul cheltuie acum sute de mii de euro pentru a închide și carierele. 

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Nimic nu a mai rămas din ce a fost, până în urmă cu zece ani, stația de sortare a metalelor rare de la Cariera de lângă Glogova. "Veneau și îți dădeau în cap, te aruncau pe aici prin boscheți", povesteşte un fost angajat. Întrebat de reporterul Observator dacă veneau hoții de fier vechi, acesta răspunde: "Da, da. La fier vechi, da!"

Zăcămintele de titan şi zirconiu, o "comoară" rară

Titanul și Zirconiul extrase de aici, de la Merișani și de pe Grindul Chituc erau prelucrate în scopuri strategice, militare și energetice, că vorbim de banalele baterii de telefon, de industria nucleară sau de zboruri în spațiu. "Aici nu se spunea nimic. Era fotografiatul interzis, nu aveam voie să spunem unde lucrăm sau ce facem", îşi aminteşte Ion Cămui, fost angajat. Industria aviatică nu există fără titan. Iar din zirconiu specialiștii fabricau capsulele în care era depozitat uraniul radioactiv care alimenta Centrala Nuclear Electrică de la Cernavodă. Doar Statele Unite, URSS, China, Japonia și Franța mai aveau tehnologia care să le permită să folosească zirconiu în centralele nucleare.

Cum se lucra în cariera de la Glogova acum 15 ani

În urmă cu 15 ani, în cariera de la Glogova lucrau 60 de oameni. Printre ei, și Ion Cămui. "Nici nu-mi vine să cred, 23 de ani am lucrat aici. Exploatam din carieră și aduceam aici. Era un buncăr mare, rotativ în care se spăla. Acolo îl băga și îl spăla", spune el. Glogova este una dintre cele mai bogate zone în zăcăminte de metale rare. În unele locuri şi nisipul e plin de titan şi zirconiu. "A zis americanul că de unde există așa ceva în România? La ei se exploatează greu, prin mlaștină. Sau cum e la Chituc, 7-8 metri, pe plajă. Ăla e adus de ape, nu e nici bun, e spălat, nu mai are aceeași concentrație", explică Ion Cămui.

Se lucra în trei schimburi, iar muncitorii extrăgeau și 20 de tone de minereu pe zi. Un investitor privat a redeschis, în 2001, cariera de la Glogova. Fără o industrie care să mai ceară metale rare, însă, afacerea a murit. "La început se căra la Însurăței cu una sau două mașini, apoi au fost patru DAC-uri, iar apoi cu trenurile pline de minereu spre Galați", spune Vergiliu Neagu, fost patron.

De industrie s-a ales praful. Totul a ajuns la fier vechi

Statul a tăiat, însă, aripile industriei aviatice, iar terminarea centralei nuclear-electrice de la Cernavodă nu a mai fost nici ea printre priorități. Apoi, logic, a venit rândul mineritului și al siderurgiei. Încercările de resuscitare a exploatării de la Glogova au eșuat. "Au venit în zonă, au identificat două perimetre, și-au luat autorizația de forare. Au făcut niște foraje, după care nu știu ce s-a întâmplat că s-a renunțat la idee", a declarat Gheorghe Alpredi, primarul din Glogova. S-a întâmplat că firma a intrat în insolvență. "Interesul acum este pentru fier vechi. A dus la fier vechi din instalațiile de aici". A rămas doar "ce nu s-a putut lua așa", adaugă Gheorghe Alpredi.

Investitorii ocolesc judeţul Gorj

Investitorii ocolesc Gorjul. Prefectul crede că lipsa infrastructurii ar putea fi unul dintre motivele principale. "Avem o problemă cu investitorii, lipsesc. Acum, cu ajutorul dumneavoastră, al nostru și al Consiliului Județean, încercăm să facem cunoscute aceste lucruri. Vrem să aducem investitori care să creeze locuri de muncă și să readucă la viață aceste exploatații", susţine Marcel Iacobescu, prefect de Gorj.

România a importat, în 2019, zirconiu în valoare de opt milioane de dolari și titan în valoare de aproape 11 milioane de dolari. Paradoxal, Guvernul alocă alte sute de mii de euro pentru a închide cariere bogate în minereu. Societatea Conversmin ar fi trebuit să încheie conservarea minei în 2018, dar ea nu e gata nici azi. Două milioane de lei estimează autoritățile locale că ar costa retehnologizarea și redeschiderea exploatării Glogova. Am cerut explicații de la Direcția Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei, dar până la momentul difuzării acestei știri nu am primit niciun răspuns.