Antena Meniu Search
x

Video Ce s-a ales de "Zidul de foc al Mării Negre". Cazematele care apărau litoralul pe timp de război au devenit beach-baruri

Cazematele, construite pentru apărarea litoralului românesc, zac acum abandonate în paragină. Câteva dintre ele s-au transformat în fundație pentru beach-baruri, cluburi sau restaurante, iar restul au fost îngropate în nisip sau acoperite de valuri. Şi adăposturile din Constanţa, menite să protejeze populaţia în cazul unui atac antiaerian au căzut singure. Din 64, doar 4 au fost renovate. 

Andreea Filip
de Andreea Filip

la 28.01.2022, 00:18

Vezi și

La Costinești, din cele şase cazemate, trei sunt înghițite de ape. Valurile au mâncat din plaja unde au fost construite, așa că uriașele construcții din fier și beton au ajuns sub apă. "Momentan nu ai ce să faci cu ele. Nu poţi să le distrugi datorită faptului că nemţii au folosit o reţetă de beton mai specială pe care se pare că încă n-am desluşit-o", explică Radu Jimbu, inginer Urbanism primăria Costinești. 

Cazemate transformate în beach-baruri la Costineşti

Unele dintre aceste cazemate au devenit fundație pentru baruri. "Servesc unor interese personale ale unor oameni de afaceri care astfel ocupă domeniul public al statului. Folosindu-se de cazemate, au putut sa construiasca pe plajă sau pe faleza aferentă plajei restaurante, night cluburi sau chiar hoteluri. Este o ilegalitate", arată Alexandru Cautis, jurnalist de investigații.

De reţeaua de apărare a litoralului românesc s-a ales praful

Pe acelaşi subiect

La Eforie, chiar pe malul apei, mastodontul din fier și beton zace abandonat. A fost vandalizat şi e un adevărat focar de infecție. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial însă, cazematele reprezentau reţeaua de apărare a litoralului românesc. Un fel de de "Zid de foc al Mării Negre", după modelul dezvoltat de germani pe malul Atlanticului. "Acestea au rămas, fără armament în ele, după război, până prin 1954, când noi gândeam o strategie în menţinerea acestui zid de apărare", spune Constantin Cheramidoglu, fost angajat al Arhivelor Naționale.

În anii următori însă, trecându-se pe apărare mai modernă, antiaeriană, s-a renunţat la ele şi au fost cedate primăriilor locale. "Tehnologia a avansat şi într-un eventual război nu pot avea utilitatea pe care o puteau oferi în Al Doilea Război Mondial. Asta nu înseamnă că nu puteam să le punem în valoare", crede Cristian Crăciun, președinte Liga Veteranilor de Război. 

Constanţa: din 64 de buncăre, doar 4 sunt renovate

Mulţi dintre turiştii care vin pe litoral şi văd construcţiile uriaşe din beton se întreabă care este istoria lor. Nu există indicatoare sau plăcuţe de informare şi nu există niciun plan concret de punere în valoare a acestor vestigii istorice. Așa cum cazematele au fost gândite să apere coasta Mării Negre, adăposturile sunt menite să protejeze oamenii. Doar că din 64 de buncăre, câte există în Constanța, doar patru sunt renovate. "Protecţia civilă pare aşa, o Cenuşăreasa a bugeturilor publice, dar iată că atunci când se întâmplă sit de urgenţă, calamităţi, ne-am fi dorit să fi cheltuit mai mulţi bani pentru a ne proteja", spune Alin Vintilă, purtător de cuvânt al Primăriei Constanța. "Din totalul celor de la nivelul judeţului, 13 sunt neoperaţionale din diverse motive: inundate, neamenajate sau lipsă instalaţie filtro-ventilaţie sau tâmplărie metalică deteriorată", a declarat Răzvan Parconie, purtător de cuvânt ISU Dobrogea.

"În cazul în care începe bombardamentul şi se dărâmă blocul, să zicem în caz de Doamne fereşte, cei care sunt toţi aici să poată să iasă pe aici, la capacul ăla de acolo, aproape de gardul viu. E vreo 15 - 20 de metri de aici şi până acolo", arată un administrator. Pe lângă investițiile în renovarea adăposturilor, oamenii cred că ar fi utile și câteva programe de informare și educare a populației în caz de necesitate.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Aţi cumpărat produse aproape de expirare, la preţ mai mic?

Observator » Stiri sociale » Ce s-a ales de "Zidul de foc al Mării Negre". Cazematele care apărau litoralul pe timp de război au devenit beach-baruri