Vila prinţului Barbu Ştirbey din Mamaia, scoasă la vânzare. Cât costă reşedinţa plină de istorie

Vila prinţului Barbu Ştirbey din Mamaia, construită la 1930, cu 16 camere, este scoasă la vânzare de Romania Sotheby's International Realty.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Dezvoltarea modernă a staţiunii Mamaia începe în anul 1906, când se ridică primele Pavilioane pentru turişti, în fapt primele cabine de lemn, reunite, pentru băi. Înlesnirea accesului turiştilor prin construirea căii ferate avea să cântărească enorm în modelarea ulterioară, modelare influenţată totodată şi de modernizarea portului din Constanţa care împingea plaja spre satul din nordul oraşului.

O serie de întâmplări nefericite - devastarea reşedinţei regale din Constanţa în timpul Primului Război Mondial şi distrugerea în urma unui incendiu a Pavilionului din Mamaia (1920) - aveau să aducă un influx important de modernizări staţiunii. Aportul cel mai important este adus de familia regală care, în urma unei donaţii făcute de primăria Constanţa, începe ridicarea unei reşedinţe de vară în staţiunea Mamaia.

Vila prinţului Barbu Ştirbey din Mamaia, construită la 1930

Viitorul complex se conturează începând cu 1924, după planurile arhitectului Mario Stoppa şi ideile Reginei Maria, iar doi ani şi jumătate mai târziu avea să fie finalizat. După moartea Regelui Ferdinand (iulie 1927), Maria va dona Reginei Elena întregul complex (decembrie 1927), păstrându-şi doar o parcelă de circa 3000 mp. Regina avea să ridice aici o vilă de vacanţă, în stilul palatului Tehna Juva din Balcic, cu minaret şi deschidere către mare.

În acelaşi stil, pe partea opusă a complexului regal, Barbu Ştirbey, apropiat al reginei, avea să îşi ridice şi el o reşedinţă foarte asemănătoare cu cea a reginei Maria, după proiectele aceluiaşi Mario Stoppa, cu anul de finalizare 1930.

Mario Stoppa avea un portofoliu impresionant, realizând printre altele proiectul Bisericii Italiene din Bucureşti (1915-1916), proiectul Palatului Ştirbey, castelul regal de la Săvârşin sau restaurări la Palatul Cotroceni (1940-1941).

Utilizarea minaretului drept simbol rămâne mărturie a pasiunii şi respectului pe care şi Barbu Ştirbey - la fel ca Regina Maria - îl purta culturii autohtone, rememorând astfel istoria turcă a satului Mamaia (în turcă Mamakioi/Mamai Kioi). Totodată, folosirea turnului-minaret conferă şi astăzi o privelişte excepţională, de 360⁰, potrivit News. Anul 1930 este semnificativ în istoria reşedinţei, fiind atât anul ridicării ei, cât şi anul în care Ştirbey era forţat să plece în exil după ce Carol al II-lea preia puterea (7 iunie 1930).

Vila este scoasă la vânzare pentru un preţ de 490.000 de euro.