Unde se vede cel mai bine dezastrul de la Evaluarea Națională. Motivul pentru care elevii nu își mai dau interesul să ia note mari

Dezastrul de la Evaluarea Naţională de clasa a opta se vede cel mai bine la ţară, acolo unde patru din zece elevi au luat note sub 5. Sunt copii lăsaţi în urmă de un sistem de Educaţie surd la nevoile lor. Dincolo de cifrele seci, se ascunde realitatea elevilor pentru care şcoala devine un lux: părinţii nu au bani de meditaţii, nu-i pot ajuta pe copii la teme, iar elevii se resemnează cu gândul că vor intra oricum la o şcoală profesională. 

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

Diana a reuşit. Este unul dintre puținii elevi ai şcolii din comună care au luat peste nota 5. La limită. 

Diana Butnaru, absolventă clasa a opta: La Română am luat 5.25 și la Matematică 5.20. Mi s-a părut destul de greu din cauză că nu prea am fost la şcoală în ultimele două luni din cauza problemelor de sănătate.

În localitatea vecină, situația este și mai dramatică. 

Elena Laura Radu, director Școala Gimnazială Bosia: La structura Bosia, 13 copii s-au prezentat la ambele probe, însă, din păcate, dintre aceştia doar 3 au reușit să promoveze.

Motivele sunt multe şi cel mai bine le ştiu cei care predau în astfel de zone. Ioana Romilă și Oana Perianu fac echipă de 17 ani ca profesori de Matematică și Limba română pentru a-i ajuta pe elevi. Orele suplimentare nu au dat însă rezultate. 

Oana Perianu, profesor Limba română: Întâlnirile au fost săptămânale, chiar și în vacanțe s-a încercat cât s-a putut să lucrăm cu ei cât mai mult, sa obțină rezultate frumoase.

Ioana Romila, profesor Matematică: Din promoția aceasta, mare parte din ei au ales școala profesională și atunci și asta e cauza lipsei de interes, ca ei știu ca oricum intră.

Lipsa de motivaţie şi resemnarea au însă rădăcini adânci. Un studiu World Vision arată că un sfert dintre copiii de la sate nu sunt ajutaţi de nimeni la teme, iar 35% spun că nu au niciodată sau au rareori rechizite suficiente şi cărţi pentru şcoală. Pandemia a contribuit şi ea decisiv la dezastru. 

Elena Laura Radu, director Școala Gimnazială Bosia: E un decalaj mare de la 80% anul trecut rată de promovare, suntem undeva acum sub pragul de 10%. Factorii sunt mai mulți. Eu aş spune prima dată un climat familial și un context socio-economic. 

Rezultate slabe la învățătură în mediul rural, însă există și excepții

În Popricani, găsim excepţia care confirmă regula. Cristian este unul dintre puținii elevi din mediul rural care au luat 10 la o probă. 70% dintre colegii lui de generaţie de la ţară nu au reuşit să obţină nici măcar un 7.

Cristian Coca, elev: Nu am făcut nici o meditație în particular, doar cu profesorii de la clasă de Română şi Matematică. Şi-au luat din timpul lor și au făcut meditații cu toată clasa. Se poate și în mediul rural dacă muncești.

La nivelul naţional, doar 3% din mediile de zece provin din rural, mai exact 12 din cei 429 de elevi de 10 sunt de la ţară. Dacă la oraș doar unul din zece elevi nu au reușit să ia 5, la sate proporţia creşte la patru din zece elevi, mai exact peste 26.000 de copii au luat note sub pragul de trecere.