75 de ani de la cutremurul din 1940! Sute de morţi şi oraşe RASE de pe faţa Pământului

În urmă cu 75 de ani, la 10 noiembrie 1940, a avut loc primul cutremur major din România contemporană. A fost un seism cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, produs la ora 03.39 și care a durat 45 de secunde

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

În urmă cu 75 de ani, la 10 noiembrie 1940, a avut loc primul cutremur major din România contemporană. A fost un seism cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, produs la ora 03.39 și care a durat 45 de secunde

Epicentrul său a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de 133 km. Urmările cele mai grave s-au semnalat în sudul și centrul Moldovei, dar și în nord-estul Munteniei. Orașul Panciu a fost distrus în proporție de 90%. De asemenea, orașele Focșani, Galați, Mărășești, Tecuci și Iași au suferit distrugeri mari.

În zonă, s-au produs mai multe cutremure încă de la începutul anului 1940, având magnitudini cuprinse între 4,0-5,5 grade și care au a avut loc la adâncimi mari, de 130-160 km.

Seismul a avut mai multe replici, încă din primele momente, dintre care șase au atins magnitudini de peste 5,0. Cea mai puternică replică s-a înregistrat în dimineața zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8.34, având magnitudinea 5,5 grade, intensitatea maximă VI, adâncimea focală 150 km, replică ce a fost, se pare, resimțită ușor și la București.

Seria de replici a continuat până la începutul lunii decembrie 1940, după care s-a stins treptat.

Informațiile referitoare la cutremurul din 1940 au fost în mare parte cenzurate, îndeosebi din cauza faptului că se declanșase cel de-Al Doilea Război Mondial. Prin urmare, cifra precisă a victimelor a fost doar estimată.

SUTE DE PERSOANE AU MURIT ŞI ZECI DE CLĂDIRI AVARIATE!

Cutremurul din 1940 a fost resimțit puternic și în București, unde a produs importante pagube și între 300 și 500 de morți. Tot atunci, a avut loc prăbușirea blocului Carlton, simbol al Bucureștiului interbelic și una dintre cele mai moderne clădiri ale vremii, construită din beton armat și prevăzută cu 12 etaje. Blocul se afla la intersecția străzii Regale cu bulevardul Nicolae Bălcescu, denumit pe atunci Brătianu. Majoritatea persoanelor decedate în București în urma seismului se găseau în această clădire, neînregistrându-se niciun supraviețuitor în urma prăbușirii ei.

Alături de blocul Carlton, multe alte structuri înalte (peste 9 etaje) din Capitală au fost grav deteriorate: blocul Belvedere de pe strada Brezoianu nr. 7, blocul Wilson ș.a. În oraș, 183 de case erau amenințate cu surparea, circa 600 persoane urmând a fi evacuate. Primăria Bucureștiului a primit peste 2.500 de cereri de asistență la clădirile avariate.

S-au înregistrat pagube mari la zeci de clădiri: la Ateneul Român, Teatrul Național, Opera, pe tot parcursul Căii Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul Poștei, Palatul Justiției, în str. Lipscani, biserica Popa Tatu s-a dărâmat; la Marele Stat Major (str. Știrbei Vodă), statuia generalului Cernat a căzut de pe soclu, iar toate ceasurile publice s-au oprit.

Însemnările vremii consemnau că ''au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot'', ''s-a rupt turnul cel înalt, Colțea, iar din casele boierești și din cele de obște puține au scăpat zdravene''.

O serie de personalități și-au pierdut viața în cutremurul din 1940, printre care s-a aflat și I. Vasilache, compozitor și cântăreț la modă, care formase un cuplu de comici muzicali, Stroe și Vasilache, celebri în perioada interbelică.

SEISMUL s-a RESIMITIT pe mai mult de DOUĂ MILIOANE DE KILOMETRI PĂTRAŢI!

Mișcarea terenului s-a simțit spre est la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev și până la Moscova, unde a și provocat unele distrugeri (intensitatea estimată V-VI). Spre nord, aria macroseismică s-a întins până la Leningrad; spre vest până peste fluviul Tisa, iar spre sud-vest și sud, în Iugoslavia, în toată Bulgaria și mai departe până la Istanbul.

După evaluarea pagubelor, Asociația Generală a Inginerilor din România a efectuat un studiu detaliat cu privire la efectul seismului asupra clădirilor din beton armat. Inginerii au ajuns la concluzia că normele referitoare la calculul construcțiilor din beton armat nu prevedeau riscul seismic, fiind copiate după modelul german, Germania situându-se într-o zonă fără risc seismic.

De asemenea, în urma cutremurului, geologul Ion Atanasiu (1892-1949) a realizat un prim studiu științific și a creionat harta seismică a României, subliniind că, deși există numeroase focare seismice — transilvanice, banatice, danubiene, făgărășene, pontice—, cele mai distrugătoare seisme sunt cele pe care le-a denumit moldave, cu epicentrele aflate în zona Vrancea. Pe harta lui Atanasiu sunt figurate două aliniamente mai importante de sensibilitate seismică în sud-estul României: primul, Urziceni-Lehliu-Călărași, al doilea, București.

Ulterior, în perioada postbelică, experții au elaborat noi norme de construcție, care au fost aplicate la toate clădirile.

Sursa: Agerpres.ro