CALCUL: Câte clădiri din București s-ar prăbuși la un cutremur ca în 1977. "Vorbim despre o tragedie de proporții, poate de 10 ori mai mare"

La aproape jumătate de secol de la cutremurul devastator din 1977, suntem de 10 ori mai vulnerabili la seisme. Un cutremur de peste 7 pe Richter ar pune la pământ sute de clădiri doar la Bucureşti. Amintirile chinuitoare ale supravieţuitorilor şi spaimele care nu au trecut nici acum sunt cea mai buna pleadoarie în faţa autorităţilor care mai mult promit decât fac. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Cutremurul care a făcut praf 35.000 de case şi apartamente a prins-o pe Ioana Ionescu la etajul 11 al blocului Scala din Bucureşti. Avea 25 de ani şi s-a temut că îşi trăieşte ultimele clipe.

• Ioana Ionescu, supravieţuitor cutremur 1977: A fost un zgomot asurzitor că un vuiet și cei care erau pe palier deja ieșiseră și începeau să strige să ne salvăm. Am avut intenția să ies la ușa de la baie și în fracțiunile următoare a început blocul să se prăbuşească. 

Podeaua a cedat, iar Ioana Ionescu a căzut nouă etaje. A rămas prinsă sub dărâmături ore grele până au ajuns la ea salvatorii.

• Ioana Ionescu, supravieţuitor cutremur 1977: Îmi amintesc perfect, cele patru ore mi s-au părut foarte mult ca timp, însă nu mi-am pierdut speranţa. Îmi părea rău, totuşi... mă aşteptam să mor. Imediat după cutremur s-a făcut o linişte. După o perioadă au început gemete, văiete. Senzaţia mea a fost că s-a ruinat pur şi simplu tot Bucureştiul. 

A fost salvată, însă, şi dusă la Spitalul Floreasca, unde medicii lucrau ca pe front. 

• Monica Pop, fostul manager al Spitalului de Oftalmologie din Capitală: În Spitalul de Urgentă Floreasca în fiecare metru era cate unul care salva pe cineva, coseau pe scări pe unde se putea. La un moment dat s-au terminat perfuziile, anestezicele. Am stat să coasem fără anestezie. 

Bilanţul seismului din 1977 a fost negru. În 56 de secunde, cât a durat cutremurul, au murit aproape 1.500 de oameni

• Andreea Milea, reporter Observator: Blocul Scala 2, cel pe care îl vedem astăzi pe Bulevardul Magheru, a fost reconstruit de la zero în 1980. Primul bloc Scala a fost ridicat aici în periodă interbelică a fost parțial afectat de cutremurul din 1940. Reparațiile superficiale făcute după acest moment au făcut că la 1977 să se prăbușească în totalitate. 

Situat la câteva sute de metri distanţă, tot pe Bulevardul Magheru, Blocul Dunărea a avut aceeași soarta. Dupa seism clădirea a picat, așa că a fost reconstruită după noi planuri. 

Autorităţile nu par să fi învăţat, însă, lecţia din urmă cu 47 de ani

Există şi acum la Bucureşti clădiri care au trecut prin mai multe cutremure şi au rămas neconsolidate.

• Matei Sumbasacu, fondator Re:Rise: În 1977 cutremurul ne-a prins cu aprox 300-400 de clădiri care fuseseră grav afectate în '40 și lăsate nereparate și din ele au căzut 30. În ziua de azi avem câteva mii de clădiri, peste 2000 de clădirii care au fost foarte afectate în 1977 și care au fost lăsate nereparate, neconsolidate zeci de ani. Dacă aplicăm același procent, obținem câteva sute de clădiri care ar putea colapsa. Putem să vorbim despre o tragedie de proporții, poate de 10 ori mai mare decât în 1977. 
• Dragoş Toma, seismolog: Un cutremur ar putea avea loc oricând, în 100 de ani aproape sigur o să mai fie un cutremur major în Vrancea. 

Capitala are multe zone vulnerabile, mai ales în centru, unde sunt cele mai multe clădiri cu risc seismic

Evaluarea lor vizuală ar putea ajuta la întocmirea unei liste de priorităţi pentru consolidare. 

• Răzvan Munteanu, director AMCCRS: Având acest scor pentru clădiri, putem să creionăm un plan la nivel de Bucureşti cu privire la prioritizarea clădirilor în funcţie de vulnerabilitatea seismică. Până când nu vom face evaluarea vizuală rapidă pur și simplu lucrăm pe principiul primul venit, primul servit. 

Cifrele oficiale spun că 7 din 10 români sunt vulnerabili în caz de cutremur, iar şase din 10 clădiri s-ar putea prăbuşi.