Cum arată astăzi hanul Solacolu, bijuteria arhitecturală din centrul Capitalei. Monumentul înghiţit de gunoaie şi-ar putea recăpăta strălucirea de odinioară

Hanul Solacolu a fost groapa de gunoi din centrul Capitalei. Asta au descoperit muncitorii care au început lucrările de punere în siguranţă a construcţiei vechi de 165 de ani. Doar munţii de deşeuri mai ţineau în picioare pereţii aşa că fiecare cameră a fost golită, iar structura asigurată. În toamna anului viitor vor începe lucrările de refacere a clădirii după planurile iniţiale. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În ultimii 30 de ani, Hanul Solacolu a devenit din monument istoric, groapă de gunoi. Muncitorii scot zilnic sute de kilograme de deşeuri dar in cinci luni abia au reuşit să elibereze 30% din suprafaţa clădirii. Muntele de gunoi a fost scos dintr-un singur subsol.

Până acum au ieşit peste 1.000 de tone de deşeuri şi gunoi din construcţii din Hanul Solacolu şi încă nu au ajuns la etajele superioare. "Dacă noi intrăm să evacuăm cu utilaje grele se prăbuşea casa şi am fost obligaţi să scoatem la mână gunoi. Este un şantier care se face cu linguriţa", explică Christian Hiver, directorul Trustului de Clădiri Metropolitane.

În plus, riscul de prăbuşire e foarte mare. Hanul este pus în siguranţă cameră cu cameră după ce muncitorii au descoperit că în fiecare încăpere gunoiul ajungea până la tavan. Deşeuri care practic susţineau pereţii hanului să nu cadă. "Defapt am găsit o groapă de gunoi care a intrat într-o simbioză cu clădirea", spune Christian Hiver, directorul Trustului de Clădiri Metropolitane.

Iniţial, muncitorii nici nu au putut intra în camerele hanului. "Am fost obligaţi să intrăm un pic, să golim un pic, să susţinem provizoriu, iar să intrăm, iar provizoriu. Practic eşti ca într-o mină". Scările de la intrarea in subsol s-au sfărâmat aşa că vor trebui să comande bucăţi de cărămidă pe aceste dimensiuni pentru că acum nu se mai fabrică.

Istoria hanului Solacolu

Clădirea va fi refăcută manual aşa cum a şi fost ridicată la 1859. "Este făcut la mână în funcţie de boltă pentru că casa a fost făcută de mână nu a fost făcută cu lase atunci şi atunci nu ai nimic standard. Este artizanat la scară largă", explică Christian Hiver, directorul Trustului de Clădiri Metropolitane.

Potrivit datelor din arhivă, hanul are o suprafaţă de 2.700 de metri pătraţi şi 100 de încăperi. În vremurile de glorie, la parter erau prăvălii, iar în pivniţe era depozitată marfa negustorilor. "Iniţial, foarte puţină lume ştie că trebuia să fie o fabrică de paste făinoase, apoi a început să funcţioneze oarecum ca loc de cazare, nu neapărat han în adevăratul sens al cuvântului", povesteşte Matei Sumbasacu, structurist.

Lucrările de punere în siguranţă costă 6 milioane de lei. Din cauza şantierului, tramvaiele liniei 21 circulă pe un singur fir, pe Calea Moşilor. "Punerea în siguranţă are termen de finalizare în august anul viitor. Principala preocupare e să eliberăm faţada pentru a putea reda traseul tramvaiului pe cele două sensuri şi ne-am propus ca până la sfarsit de noiembrie să realizăm acest lucru", a transmis Răzvan Munteanu, director AMCCRS.

Imediat după, vor începe lucrările de refacere a hanului. Şantierul ar putea dura trei ani după care Primăria va decide ce utilitate publică va avea monumentul istoric. Alte 12 clădiri din zona Moşilor vor intra în curând în consolidare.