De ce nu poate fi prezis un cutremur nicăieri în lume. Aplicaţia din Vrancea anunţă cu 25 de secunde înainte ca unda seismică să ajungă la Bucureşti
Cutremur în Gorj. Oltenia s-a zguduit din nou, marţi după amiază, odată cu cel mai puternic seism înregistrat la noi în ţară în ultimii 5 ani, urmat de aproape 100 de replici. Cutremurul de 5,7 a lovit la doar 24 de ore de la cel de 5,2, înregistrat luni după-amiază. Ambele s-au produs într-o zonă care de obicei este ferită de seisme puternice. Epicentrul celor două cutremure a fost la nici 20 de kilometri de Târgu Jiu. Oamenii din Leleşti şi Runcu au simţit cel mai tare forţa undelor seismice. Pe lângă sperietura puternică a oamenilor, au fost şi pagube serioase. În curtea primăriei din Târgu Jiu mai multe maşini au fost distruse de cărămizile care s-au desprins din clădire. Inclusiv turla mănăstirii Tismana pare că stă să se prăbuşească. Iar în magazine, produsele de pe rafturi s-au făcut ţăndări. Nu există nicio metodă de a face predicţie pentru cutremur, transmit seismologii de la INFP românilor panicaţi că un cutremr mai puternic s-ar putea produse în perioada următoare.
De Redactia Observator la 15.02.2023, 14:13
Aparatura nu poate prezice un cutremur şi nicăieri în lume nu există o metodă de a face predicţie, au declarat, miercuri, seismologii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, care au subliniat că activitatea seismică în zona Oltenia a fost o surpriză şi este de aşteptat să scadă din ce în ce mai mult, adică ce este mai rău a trecut.
Directorul ştiinţific al INCDFP, Mircea Radulian, a explicat că zona Oltenia este una cunoscută de seismologi, care are o activitate în general slabă şi moderată.
Mircea Radulian: Cutremurele din Gorj cele mai mari din ultimele 200 de ani
"Într-adevăr, ceea ce s-a întâmplat ieri şi alaltăieri (marţi şi luni - n. r.) este o intensificare deosebit de mare a acestei activităţi în zonă. Este, practic, cea mai mare activitate seismică înregistrată în decurs de vreo 200 de ani, de când avem noi înregistrări. Din acest punct de vedere, a reprezentat o surpriză, să zicem, în sensul că pentru această zonă calculele noastre indicau o magnitudine maximă în jur de 5,5. Deci, practic, s-a depăşit această magnitudine şi în acelaşi timp a fost şi un şoc dublu.
Au fost două cutremure cu magnitudini mari, peste 5. S-a mai întâmplat o singură dată în istorie, acum vreo 80 de ani, în 1943, când un cutremur a fost înregistrat în zonă, de 5,2. Deci, e clar că a fost o intensificare pronunţată a activităţii şi bineînţeles că aceasta va schimba puţin harta de hazard seismic pentru zona respectivă, în sensul că pentru viitor vom avea în vedere cutremure mai mari decât cele pe care le ştiam noi. (...) Informaţiile pe care le aveam, sunt informaţii pe de o parte geologice şi tectonice, pe de altă parte datele seismice, ele nu indicau până în prezent posibilitate a unui cutremur mare", a spus Radulian, într-o conferinţă.
Mircea Radulian: Activitatea seismică va scădea în Gorj
El a adăugat că există date pe o perioadă de circa 200 de ani, care sunt insuficiente şi că zona este monitorizată, dar aceste cutremure, care apar mai rar, întotdeauna apar pe un fond pe care este foarte greu să îl prevezi. Directorul ştiinţific al INCDFP a semnalat că energia în zonă a fost eliberată, sistemul fiind într-un proces de reechilibrare, iar activitatea seismică va scădea.
"Aceste replici care au apărut şi vor mai apărea câteva zile la rând este de aşteptat să fie din ce în ce mai mici. De fapt, deja s-a văzut că s-au mai micşorat. Se poate lua în calcul şi eventual o replică mai mare, să zicem în jur de 4 sau peste 3...(...) Aceste sisteme de forţe care apar în scoarta terestră au un caracter neliniar, deci ele nu evoluează după un mod uşor de prezis. Au un caracter complex, chiar haotic. Şi atunci e greu să spui cu exactitate, neavând datele suficiente la acele adâncimi, ce se va întâmpla exact în viitor. Dar, în ceea ce priveşte activitatea acum, mă aştept să scadă din ce în ce mai mult", a explicat Radulian.
Nu există nicio metodă de a face predicţie pentru cutremur
La rândul său, Constantin Ionescu, directorul institutului, a precizat că "aparatura nu prezice", ci doar înregistrează mişcarea de la momentul când se produce. "Reţeaua seismică românească este una dintre reţelele cele mai dense din Europa, participă la diferite proiecte europene şi în acest moment avem un proiect în derulare în care, pe o arie foarte mare, România, Moldova, Grecia, toată zona balcanică, s-au instalat 1.000 de staţii pentru a se analiza procesul din zona Mării Adriatice", a menţionat Ionescu.
Mihai Diaconescu, seismolog la INCDFP, a subliniat, la rândul său, că nu se poate, printr-o formulă, să fie aproximată activitatea pământului sau să se facă preziceri. "De preziceri se ţin prezicătorii. Nu există nicio metodă de a face predicţie pentru cutremur şi asta nu în România, la nivel mondial. (...) Deci, plăcile se mişcă în permanenţă şi se întâmplă ca uneori să se acumuleze mai mult stres în placa respectivă. Nu există o formulă. Asta e. Suntem la cheremul naturii", a afirmat Diaconescu.
Radulian: E puţin probabilă o influenţă a cutremurelor din Turcia şi Siria în Gorj
În ceea ce priveşte o posibilă influenţă a cutremurelor din Turcia asupra activităţii seismice din zona Olteniei, Radulian a menţionat că e puţin probabilă, deoarece seismele din zona Târgu Jiu au fost mari, peste 5, şi de obicei aceste influenţe la distanţă mare se referă la cutremure mici, în zone foarte sensibile. "În general sunt mai mici. Se va analiza. Este greu de spus acum, să dai un răspuns categoric, pentru că influenţa la distanţele astea sunt totuşi foarte, foarte mici", a punctat Radulian.
Filmul celor două cutremure din Gorj. La epicentru s-a simţit de 7
Luni, 13 februarie, s-a produs un cutremur de 5,2 în judeţul Gorj, la nord de Târgu Jiu, care, potrivit directorului INCDFP, a fost urmat de 16 replici, iar miercuri s-a produs un alt cutremur, cu magnitudine 5,7, urmat de peste 94 de replici.
"Intensitatea epicentrală la al doilea cutremur a fost de 6 spre 7. Au fost localităţi în zona epicentrală unde intensitatea a depăşit 7 grade. Cutremurul s-a simţit pe o arie foarte mare, până în Serbia, Ungaria, la Cluj, în zona de nord a României...", a semnalat Ionescu
Aplicaţia din Vrancea anunţă cu 25 de secunde înainte ca unda seismică să ajungă la Bucureşti
Acesta a mai afirmat că există un sistem de alertare seismică pentru zona Vrancea, care anunţă cu 25 de secunde înainte de a veni unda periculoasă în Bucureşti. "Dar este o tehnologie, nu este o predicţie. Noi avem echipamente deasupra epicentrului unde se produce cutremurul, estimăm cât este energia din primele sosiri şi după aceea ştim cât va fi cutremurul. (...) Noi am construit această aplicaţie pentru a bloca gazele la intrarea în blocuri, a lega lifturile de la blocuri cu aplicaţia ca să trimită imediat liftul la parter, să blocheze infrastructuri periculoase cum ar fi procese chimice, nucleare sau alte infrastructuri. Această aplicaţie sau acest sistem, că e un sistem, este folosit la centrale nucleare din Bulgaria şi România, e transfrontalier", a spus Ionescu.
Trei staţii seismice, montate în Gorj
Totodată, el a precizat că în zona judeţului Gorj se vor monta trei staţii seismice, care vor completa actuala reţea seismică cu date pentru a procesa mai mult fenomenul, pentru a şti care sunt mişcările faliilor din zona respectivă. De asemenea, se vor instala şi 5 staţii de GPS, cu ajutorul cărora se vor monitoriza mişcările de deplasare ale faliilor şi care au capacitatea de a da informaţiile ce vor fi folosite pentru a face hărţile de microzonare.
