România începe să încaseze, de anul viitor, fonduri pentru redresarea economică de la Uniunea Europeană

80 de miliarde de euro va primi România în urma discuţiilor de la Bruxelles. E vorba atât de bugetul multianual, cât şi de cel pentru reconstrucţie după pandemie. Planul de redresare economică post-COVID era blocat de mai bine de o lună, de Polonia şi Ungaria, însă ieri s-a ajuns la un compromis.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

• 80 de miliarde de euro ar avea de încasat România de la Uniunea Europeană.
• Cele 27 de state membre UE îşi împart 1.800 de miliarde de euro.

Măşti de protecţie şi salutări distanţate. Ultimul summit european al acestui an s-a desfăşurat sub semnul coronavirusului şi al compromisului. 

Cinci ore au negociat liderii celor 27 de state membre pentru deblocarea celor o mie 800 de miliarde de euro, bugetul multianual şi fondurile necesare reconstrucţiei post-pandemie. 

Ursula Von Der Leyen, preşedintele Comisiei Europene: Cetăţenii şi economiile UE au nevoie de ajutorul nostru mai mult decât oricând şi au nevoie acum! Trebuie să finalizăm adoptarea pachetului economic cu ajutorul Parlamentului European cât mai repede. Şi statele membre trebuie să îl ratifice.

Primele finanţări ar putea ajunge cel mai devreme la sfârşitul primăverii. Până atunci, guvernele trebuie să prezinte planul de investiţii. României îi revin 80 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, dar şi posibilitatea de a accesa împrumuturi în condiţii avantajoase.

Polonia şi Ungaria refuzau să semneze acordul pentru împărţirea fondurilor de redresare economică

Cel mai ambiţios pachet economic de recuperare din istoria Uniunii a fost aprobat în Consiliul European după săptămâni de întârziere provocată de opoziţia Poloniei şi a Ungariei.

Aflată la preşedinţia Uniunii, Germania a reuşit să le convingă să renunţe la veto după ce a ameninţat că va încheia acordul fără ele. Cele două state rebele sunt nemulţumite că Uniunea condiţionează acordarea fondurilor de respectarea principiilor europene şi a statului de drept.

Viktor Orban, premierul Ungariei: Putem spune, cu modestie, desigur, că am salvat unitatea Uniunii. Aşadar, nu uitaţi că această dispută nu a fost doar despre statul de drept, regularizare, probleme financiare. A fost despre viitorul Uniunii Europene.

Pe lângă buget, s-a mai vorbit de Brexit, planul european de vaccinare sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030.