Analistul Iulian Chifu, despre când se va termina războiul Rusia - Ucraina: trei scenarii sunt luate în calcul

Ucrainenii par de neoprit în aceste momente, cel puțin de pe margine. În cadrul Pocasturilor Observator, Marius Pancu, alături de invitatul său Iulian Chifu, consilier de stat pentru politică externă, securitate și afacere strategică al premierului României, au analizat cât de important este momentul acesta și mai ales, ce fel de implicații poate să aibă. Dacă ne așteptăm la o victorie grăbită, dacă ne așteptăm la terminarea războiului până la sfârșitul anului, care sunt scenariile pe care trebuie să le luăm în considerare și în ce condiții ar putea să folosească Vladimir Putin arma nucleară.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Dacă ne uităm la ritmul în care merg ucrainenii acum, pare că avansează foarte bine și pe frontul de sud, în zonele pe care Rusia tocmai pretindea că le-a anexat. Vladimir Putin a semnat legile de anexare în urmă cu foarte puțin timp, dar, în discursul pe care l-a ținut în urma momentului în care a semnat acele anexări, acesta a vorbit despre faptul că, în curând, situația se va stabiliza. Liniile de apărare de pe frontul de sud au căzut, iar ucrainenii se apropie din ce în ce mai mult de Herson.

Iulian Chifu: În primul rând, lucrurile nu sunt chiar atât de spectaculoase. Sigur, există mai multe categorii de strategii. Strategia care are acum loc în regiunea Harkov, bucata aceea din regiunea Harkov care înseamnă malul drept al râului Nipru, practic partea de nord, nu face altceva decât să consemneze o strategie pe care am văzut-o la Insula Șerpilor, strategie prin care Ucraina câștigă, pentru că Rusia nu mai poate menține acel teritoriu. În cazul Insulei Șerpilor, toate acele șalupe, navete rapide cu care erau susținute trupele cu muniție, cu resursele de tot felul, au fost distruse și a devenit foarte clar că acel punct nu poate fi menținut. Cam același lucru se întâmplă acum la nord de Nipru. Pentru că avem trupe ucrainene, avem podurile care sunt distruse, un pod de pontoane care este lovit în mod constant. Capacitatea de a alimenta cu muniție, cu resurse de tot felul, cu alimente, cu carburanți, cu piese de schimb, toată acea regiune, trupele de acolo, este redusă practic spre zero. Și atunci, și aici suntem în acea situație în care această zonă nu mai poate fi menținută. Sigur, am aflat din presă, în spațiul public, că generalii i-ar fi cerut lui Putin voie să extragă acele trupe, să salveze acei soldați și ar fi primit un răspuns negativ. Și ce vedem acum este o înconjurare a acestor trupe pe malul Niprului, trupele ucrainene avansează. Este cam ce s-a întâmplat și la Izium, în Harkov, ne spun din soldații care au fost acolo. Nu mai mai aveau muniție cu care să tragă, nu mai aveau capacitatea de a mișca mult din această tehnică, pentru că nu mai exista combustibil. Gândiți-vă că e vorba, la nivel logistic, de niște cantități enorme. Când tragi 600.000 de tone în patru luni, e o cantitate care înseamnă cam un tren pe zi, de fiecare direcție de acțiune. Acea muniție trebuie să ajungă la trupe, sigur, linia ferată a fost ținta. De când exisă capabilități de tip HIMARS, ele lovesc punctele strategice: comandă și control, depozite de armamente, cale ferată, intersecții și puncte obligatorii de trecere și rezultatul este că aprovizionarea e din ce în ce mai precară și am văzut, “mutatis mutandis“. Cam același lucru e și aici, odată ce podul de peste Kerci este distrus, odată ce ai capacitatea să lovești toate punctele acestea relevante pe întinsul Crimeei, în timp, nici Crimeea nu va mai fi sustenabilă dacă cele două regiuni nu fac legătura, dispar.

Va fi Crimeea eliberată?

Iulian Chifu a specificat faptul că războiul dintre Rusia și Ucraina este unul lung, în care orice se poate întâmpla, chiar și eliberarea Crimeei. Acesta a adăugat faptul că "Vladimir Putin și Rusia nu sunt înfrânte", ci doar se află într-un moment de stagnare și dificultate, în care Rusia nu reușește să stăpânească situația și să stabilizeze frontul.

Iulian Chifu: Ca perspectivă, pe un asemnea curs, se poate ajunge și acolo. Termenul este mult mai lung, e un război lung. Vladimir Putin și Rusia nu sunt înfrânte, e un moment de dificultate în care Rusia nu mai reușește să stăpânească, să stabilizeze frontul, să oprească undeva pe o linie de apărare această înaintare. Deja au depășit Harkovul, numai că aceea este o zonă cu relevanță tactică. De ce tactică? Pentru că acolo, pentru că este o lungă frontieră între Rusia și Ucraina, Rusia cu forțe reîntărite, pregătite vreo 6 luni în armate, ar putea să atace în oricare din aceste puncte. De altfel și astăzi am văzut două atacuri pe zone care erau complet câstigate, din teritoriul Rusiei deja către Ucraina. Nu fac altceva decât să semnalizeze acest lucru, că oricând poate reveni.

Ar putea iarna să schimbe complet strategia de război?

Consilierul de stat a menționat faptul că unul din obstacolele care ar putea interveni pe front este chiar vremea, deoarece în sezonul de toamnă-iarnă, acțiunile de mișcare devin dificile.

Iulian Chifu: Pe de altă parte, trebuie să realizăm că a venit toamna deja. În Ucraina asta înseamnă noroi. Pentru orice acțiune de natură kinetică, de mișcare, devine din ce în ce mai dificil să o faci dacă nu vrei s-o faci cum au făcut-o rușii, pe drumuri. Iarna, de asemenea, îngheață lucrurile. Lucruri majore nu vor putea fi făcute. Ucraina profită de fereastra de oportunitate, de momentul complicat al Rusiei, pentru a apăra cât poate de mult din acest teritoriu. Și Ucraina își face calcule, pentru că și pentru ea înseamnă logistică, nici ea nu poate să-și mute liniile în față, foarte departe de spațiile logistice, ca să poată să-și aprovizioneze trupele în continuare, cu muniție, carburanți. Extinderea are un anumit ritm în care e făcută, ca să fie optimă.

Se poate ajunge la o stagnare completă a războiului pe perioada sezonului rece?

Iulian Chifu: Completă, niciodată. Dar vom aveam un stop and go și vom avea un schimb de artilerii și mici acțiuni, dar pe distanțe foarte mici, foarte înguste, pentru că nu poți să lansezi mișcări pe adâncimi mari. Vom avea un tip de stabilizare volens nolens, acolo unde vom ajunge cât timp vremea permite acestă mișcare. Dar, până la a recuceri tot teritoriul care este acum ocupație Rusă, e un drum foarte lung. Sunt eforturi de făcut, gândiți-vă că acțiunea de atac mănâncă mai mulți oameni decât atunci când te aperi. E un război lung, am văzut cam trei tipuri de calcul. Cât de multă muniție au? Era un calcul, cam cât produc: vreo 500.000 de tone pe an, cât mai există prin depozite: 1,3 1,7 milioane de tone, cât consumă: în mai – iunie trebuia să se cam termine. Dar, vin muniții și capabilități noi din Iran, s-a auzit despre Coreea de Nord, despre ale țări din Asia Centrală, alte zone unde Rusia vânduse armament și acum îl recuperează, deci, nu ține numai de capacitatea de producție.

Al doilea tip de calcul

Iulian Chifu: Există un alt calcul care vorbește de capacitatea financiară de a susține un efort de război. Și aici, a doua jumătate a anului viitor încep să se vadă efectele și ale sancțiunilor, depopulării, gândiți-vă că în momentul în care s-a intrat în război, 24 februarie, foarte multă lume de obicei pregătită, forță de muncă, a părăsit Rusia. O părăsesc cei care ar fi putut fi ținta acestor recrute. Pe urmă, o parte din forța de muncă e băgată în ăia 300.000 mobilizați, păi tot acești oameni pleacă din economie, nu mai participă la plus valoare. Cu ce o umpli? Cu ce compensezi? Sigur, în domeniile cheie IT, producție militară, s-au făcut niște revizuiri, s-au mai făcut ajustări la politica de recrutare, probabil că ei rămân în fabrici ca să ajute la efortul de război, dar economia nu se bazează numai pe asta. Pe un asemnea calcul, trei-cinci ani, financiar, economic.

Al treilea tip de calcul

Iulian Chifu: Și a treia variantă, sunt alte categorii de experți care spun „Da, e adevărat, financiar trei-cinci ani dar să nu uităm că iată, în Siria suntem 11 ani plus și încă merge mai departe.” Nimeni n-ar fi spus că Bashar al-Assad va fi un lider care să mai rămână și să facă parte din viitorul Siriei. Ei bine, e în continuare liderul Siriei, sigur, controlează mai mult sau mai puțin că acolo intervenția diferitelor categorii de forță, ca să-l sprijine, i-au luat și din atribute de suveranitate și decizie proprie, dar este acolo. Pe aceeași logică, ideea acestui grup de experți de care vă spuneam, a treia categorie, ne spune că poate să dureze și de nivelul zecilor de an, de nivel Afganistan 1979-1989. Alții care sunt și mai pesimiști ne aduc aminte că războiul Coreelor nu s-a încheiat nici astăzi.

Cu ce scenariu lucrează România?

Iulian Chifu: Orice stat serios și responsabil are pe masă toate categoriile de scenarii. Planifică, se uită, sunt luate în considerare probilitățile pentru fiecare dintre scenarii și începi să te adaptezi și să-ți valorifici cât mai bine resursele, în așa fel încât să faci față oricărei eventualități, pentru că nu cred că există iertare sau formulă de a evita responsabiltatea atunci când e vorba de cetățeni, de teritoriu. Sigur, nu suntem singuri, suntem aliați. Avem un partener strategic, avem niște decizii la summitul NATO de la Madrid foarte solide, foarte importante, foarte puternice, dar firește că România este primul respondent în orice tip de agresiune, orice tip de amenințare. Primul respondent e statul, în al doilea rând sunt trupele partenere aliate de pe teritoriu său, în al treilea rând intrăm deja în sistemul de reacție rapidă. Te ajuți, chiar și în interiorul NATO, cu vecinii. De aceea este vorba despre un sistem complex de posibilitate de reacție și România este la un nivel cum n-a mai fost altădată.

Generalii i-ar fi cerut lui Putin să lase soldații să fie extrași, pentru că puteau salva vieți omenești. Iulian Chifu a discutat despre o posibilă apariție a unor dispute între mai multe sfere de putere, la Kremlin. Un factor important în încetinirea și împiedicarea mai multor acţiuni ale lui Putin au fost presa și informațiile din spațiul public, spune Iulian Chifu.

Iulian Chifu: Noi vorbim acum pe informațiile publice și care sunt vehiculate și pe care le putem citi în pozițiile diferiților lideri. A existat transparență deosebită. E un război în care intelligence-ul dat publicității a fost un instrument de război pentru descurajarea unor acțiuni. Atacul lui Putin a fost dezvăluit de Statele Unite, din timp, spunând și data și când și cum va proceda, tocmai pentru a determina o modificare de scenariu. Dar altfel, lucrăm cu ce avem în spațiul public. Intrăm într-o zonă a speculațiilor, sau într-o zonă a probabilităților, pentru că așa lucrează partea publică, mass-media. Pentru a spune exact ce se întâmplă în cercul de putere trebuie informație clasificată, ce deja nu intră în spațiul discuțiilor intenaționale, ele sunt cunoscute în măsura în care trebuie cunoscute.

De ce nu ar trebui să ne punem mari speranțe în protestele care au loc, în prezent, în Rusia?

Iulian Chifu: Planificarea se face pe orice variantă de scenariu, dar n-aș privilegia în momentul de față nici faptul că oamenii ies în stradă și protestează împotriva mobilizării, aruncă în aer inclusiv centre militare, e o întreagă dinamică acolo, dar nu aș privilegia acest lucru. Într-adevăr, o schimbare se petrece doar în interiorul sistemului, iar la capitolul acesta dinamicile sunt aleatorii pentru că nu trebuie uitat că până la urmă vorbim despre un grup care a prosperat cu același tip de gândire. Și care de la un punct, în diferite grade, privește diferit locul în care s-a ajuns. În condițiile unui stat represiv, faptul că niște oameni își asumă protestele, înseamnă că am depășit limite și că presiunea este importantă, dar în Rusia actuală șansa ca din proteste să se determine o schimbare în regim e improbabilă.

Efectele determinate de mobilizarea lui Putin pe plan intern

Putin este cel care a adus războiul "în fiecare casă" din Rusia. Consilierul de stat a explicat faptul că Putin nu este într-un război direct cu Ucraina, ci cu occidentul, Statele Unite și chiar NATO, fapt care, spune Iulian Chifu, poate fi foarte îngrijorător.

Iulian Chifu: Putin a adus războiul în Rusia, l-a adus în fiecare casă. Când anunți mobilizare, fie și parțială, înseamnă război. Cu cine? Sigur, cu Ucraina am putea spune, dar nu prea e Ucraina că dușmanul este portretizat a fi occidentul, Statele Unite, anglo saxonii, anglo americanii, în diferite formule, NATO. Deci, avem o personificare a dușmanului. Este Rusia în război cu NATO? Sigur că o asemenea perspectivă îngrijorează, pe cei mai responsabili îi pune într-o postură de a se gândi de două ori care-i perspectiva și viața lor mai departe. Afectează, dar nu are gradul de tectonicitate care ar putea să determine o schimbare de regim. E un zgomot și e o situație turbulentă care menține un anumit tip de presiune, dar rezultatul real trebuie să se petreacă în sânul puterii, pentru că avem un regim care a migrat de la o autocrație personală a lui Putin spre un totalitarism, spre un despotism. E unul singur care decide pentru toți. Ceilalți membri ai regimului au aflat, uitându-se la Putin, ce se întâmplă, încotro merge și care e gândirea, inclusiv această șaradă istoricistă care vine cu niște aberații, amestecături.

Putin, de la invazie, la operațiune antiteroristă

Iulian Chifu: E puțin probabil să poată face așa ceva. Sigur, el poate să facă orice și scenariile le putem discuta. Probabil că este o replică la acea presiune pe care o face Kievul, președintele Zelenski în mod special, pentru a declara Rusia stat terorist sau sponsor al terorismului. Zelenski se uită la acțiunile Rusiei pe teren, în Ucraina. Acea distrugere cu artileria fără niciun fel de calcul și motivație militară a zonelor civile, camerele de tortură găsite la eliberare, crimele împotriva umanității care s-au identificat și care se instrumentează și a mers pe această idee la nivel internațional și atunci, în replică, poate ar putea să declare că este o operațiune antiterorism. Are toate pârghiile, n-are nevoie de nimic, e verticala puterii. E un lider absolut, el când spune ceva, duma de stat sau Consiliul Federației nu vor vota altceva. Acolo nu există un liber arbitru și un vot. Dacă e un termen mai urât de ruși decât „naziștii”, e războiul. Le-a adus războiul acasă. Nu e marele război de cucerire, de ajutor, de sprijin al rușilor, deja e războiul la mine acasă. Eu sunt în război. E foarte simplu să spui „da, sunt de acord cu operațiunea, sunt de acord cu ce se întâmplă în Ucraina” și alta este când te privește pe tine, când te costă pe tine, când moare apropiatul, băiat, fată. 

Kremlinul blama SUA că va trimite din nou arme către Ucraina și vor da un alt ajutor financiar și a susținut că acest factor va duce iar spre un conflict dintre Rusia și NATO, dar, potrivit ONU, Ucraina poate primi ajutorul de care are nevoie, fără o implicare directă a alianței sau a trupelor.

Iulian Chifu: În momentul de față, unul dintre criteriile fundamentale ale oricărui sprijin este acela de a sprijini Ucraina să-și apere teritoriul și cetățenii, deci, potrivit dreptului internațional și potrivit ONU, care-i dă dreptul la apărare, atunci e sprijinită, fără o implicare directă a alianței sau a trupelor. Cu excepția unui caz. Dacă vreodată ar utiliza armă nucleară tactică, atunci s-ar întâmpla următoarele lucruri: distrugerea flotei Mării Negre, distrugerea podului de la Kerci, de către Statele Unite de data aceasta. Aceasta este o declarație de descurajare credibilă a unui asemenea curs de acțiune, nu e un oficial care a venit să-ți spună. 

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene spunea că am ajuns într-un punct periculos al războiului, chiar uitându-ne la victoriile ucrainene de pe frontul din sud și est, tocmai pentru că Vladimir Putin devine încolțit, iar o dată cu asta poate deveni și imprevizibil și poate recurge la arma nucleară. Cât de în serios sunt luate amenințările lui Putin de comunitatea internațională din care și România face parte.

Iulian Chifu: Pe de o parte nu aduce nimic și posibilitatea să o facă este redusă. Nu te ajuta, de ce ai folosi-o? Care este avantajul? De aici este și descurajarea credibilă.

Întrebat dacă există vreun grad de alertă pe care România poate să-l modifice sau are în plan să-l modifice și care sunt criteriile care ar putea determina autoritățile să facă o astfel de modificare, Iulian Chifu a spus că "Nu se pune problema, n-am ajuns atât de departe. Nu este nevoie. Este un instrument de comunicare publică asupra occidentului. Nu este un instrument de luptă pe teren. De aceea spun, faptul că noi vorbim de o eventualitate pe direcția asta, înseamnă că Putin și-a atins obiectivul."

Polonia cere găzduirea armelor nucleare

Iulian Chifu: Nu se poate ca armele nucleare să fie dobândite de alt stat, asta înseamnă proliferare nucleară, e contrar cu tratatele naționale. E o chestiune pentru consum intern, e o chestiune de a arăta un anumit tip de profil în rândul celorlalte state, mult mai solid, mai hotărât, în raport cu ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Iulian Chifu a explicat faptul că nu s-a produs niciun fel de modificare în postura nucleară și că toate informațiile care ajung în spațiul public, fondate sau nefondate, sunt "instrumente de comunicare publică și au valoare de întrebuințare în spațiul acesta al presiunii, al poziționării", susținând că lucrurile care se întâmplă cu adevărat "nu apar în spațiul public".

Iulian Chifu: Nu s-au produs modificări în postura nucleară. Există o scală de cinci sau șapte niveluri în funcție de statele care își aplică propria scală. În cazul Federației Ruse, a fost anunțată o punere în alertă, e primul nivel, nu s-a întâmplat nimic pe teren. Una este să dau un semnal care să însemne comunicare strategică și alta este să fac ceva. Am aflat de la Casa Albă că nu s-a produs nicio modificare, nu s-a schimbat nicio pregătire de tip luptă, de tip lansare de alertă. Există în momentul de față monitorizare completă. Fiecare dintre acțiunile astea care au apărut în presă și le declară unul și altul sunt instrumente de comunicare publică și au valoare de întrebuințare în spațiul acesta al presiunii, al poziționării. Lucrurile care cu adevărat se întâmplă, nu apar în spațiul public.

Soldații ucraineni folosesc rachete de tip "Katiuşa", de pe timpul regimului Ceaușescu

Pe rețelele sociale au apărut imagini din care reiese că soldații ucraineni folosesc muniție fabricată în România. Mai precis, rachete de tip "Katiuşa", de pe timpul regimului Ceaușescu. 

Iulian Chifu: Nu știu dacă există așa ceva. Mi se pare exagerat. Putem să discutăm două lucruri: unul este o declarație a președintelui României, care a răspuns la o întrebare în această direcție și o alta care a venit la o speculație a purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe rus, Maria Zaharova, care a vorbit despre "recunoașteți că ați dat arme", iar Ministrul Apărării, Dîncu, a spus explicit la acea vreme "e o minciună, este un fake news, este un alt montaj". România a vândut arme în toată lumea asta, în perioada sovietică să zicem, până în 1991, și după aceea a produs arme și le-a vândut oriunde, pot să vină de oriunde. 

Ucraina reuşeşte să-şi recupereze teritoriile ocupate cu o viteză care îi panichează pe soldaţii ruşi

Militarii Kievului au reuşit să avanseze 50 de kilometri în patru ore, panicând trupele Moscovei. Ruşii au fugit, fără să aibă nici cea mai mică intenţie de a-şi recupera morţii sau răniţii.

Vladimir Putin se confruntă cu încă o problemă majoră: dezertările. Până acum, peste 2.000 de soldaţi, inclusiv rezervişti care încă nu au ajuns pe front, au sunat la linia telefonică ucraineană "Vreau să trăiesc". Cei care telefonează anunţă că se predau şi rămân în viaţă. Dar, în ciuda situaţiei dificile în care se află, Vladimir Putin nu vrea să renunţe la centrala nucleară de la Zaporojie, pe care a anunţat că o federalizează.

Kremlinul a negat, însă, informaţia potrivit căreia preşedintele rus ar dori să schimbe numele aşa-zisei operaţiuni militare speciale în "operaţiune antiteroristă".