Alegeri Franţa. Primele estimări: Extrema stângă a câştigat, alianța lui Macron pe 2, extrema dreaptă pe 3. Melenchon vrea la guvernare

Alegeri Franţa. La o săptămână după câştigul partidului de extremă dreapta, francezii au mers duminică din nou la vot. Alegerile legislative au plasat alianţa partidelor de stânga în frunte, potrivit primelor estimări, în faţa taberei prezidenţiale a lui Emmanuel Macron şi a extremei drepte, ajunsă pe locul al treilea, niciunul dintre blocuri nereuşind să obţină majoritatea absolută, relatează AFP, citată de Agerpres.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Extrema dreaptă franceză Rassemblement National (RN, Adunarea Naţională) intră în forţă în parlament, cu un număr istoric de deputaţi aleşi (între 115 şi 155), dar rămâne departe de putere înregistrând un scor dezamăgitor faţă de avântul său din primul tur. Franţa, un pilon al Uniunii Europene, se găseşte cufundată în necunoscut, fără nicio certitudine cu privire la viitorul său guvern, cu doar trei săptămâni înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice, comentează agenţia franceză de presă.

Rezultate surpriză la alegerile din Franţa

Cu 172 până la 215 deputaţi, conform primelor estimări ale institutelor de sondare, alianţa de stânga Nouveau Front Populaire (Noul Front Popular, NFP), formată din partide care nu sunt de acord pe o serie de probleme, a creat o surpriză devenind prima forţă a ţării. La o lună după dizolvarea parlamentului, decisă de preşedintele Emmanuel Macron, tabăra prezidenţială a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, cu 150 până la 180 de aleşi, faţă de 250 în iunie 2022.

Această tripartiţie aruncă Franţa în ceaţă, la capătul unui scrutin care a mobilizat puternic alegătorii (prezenţa la vot în jur de 67%), cea mai ridicată din 1981. Pentru că fără 289 de deputaţi, ceea ce înseamnă o majoritate absolută sau chiar apropiată de aceasta, niciun bloc nu este în măsură să formeze singur un guvern. În timp ce se aşteaptă cifrele consolidate, poziţiile adoptate de principalii lideri şi negocierile intense care vor urma, identitatea viitorului guvern rămâne incertă.

UPDATE 23:16 Premierul polonez, ''fericit'' de înfrângerea anunţată a extremei drepte franceze

Înfrângerea anunţată a extremei drepte franceze în alegerile legislative a făcut Varşovia "fericită" şi va duce la "dezamăgire" în Rusia şi "uşurare" în Ucraina, a declarat duminică premierul polonez, Donald Tusk.

"La Paris entuziasmul, la Moscova dezamăgirea, la Kiev uşurarea. Suficient pentru a fi fericit la Varşovia", a scris fostul preşedinte al Consiliului European pe X, conform AFP.

La începutul acestei luni, Tusk a avertizat cu privire la un "mare pericol" pentru Franţa şi Europa în urma victoriei extremei drepte în primul tur al alegerilor din Franţa.

El a vorbit despre o "tendinţă periculoasă" şi despre temerea sa că "Franţa ar putea deveni în curând bolnavul Europei, condamnată la o confruntare între forţele radicale".

De asemenea, premierul polonez a afirmat că "influenţa rusă" este prezentă în "multe partide radicale de dreapta din Europa".

În fruntea unei largi coaliţii centriste şi proeuropene, Tusk a câştigat puterea în Polonia în faţa partidului naţionalist PiS în octombrie.

UPDATE 22:18 ”Victoria noastră nu este decât amânată”, consideră Marine Le Pen

Marine Le Pen apreciază duminică, după turul doi al alegerilor legislative anticipate, în care partidul său s-a clasat al treilea, că victoria Rassemblement national (RN, extremă dreapta) este ”doar amânată”, în contextul în care consideră noua Adunare Naţională ”neguvernabilă”, relatează AFP.

”Mareea creşte. Ea nu s-a ridicat suficient de sus de data asta, dar continuă să crească şi, în consecinţă, victoria noastră este doar amânată”, a declarat ea la TF!.

”Am prea multă experinţă ca să fiu dezamăgită de un rezultat prin care ne dublăm numărul de deputaţi”, a adăugat ea, care face din RN ”primul partid” ca număr de mandate.

UPDATE 21:39 Alianţa de stânga ar trebui să "guverneze", pretinde liderul stângii radicale

Liderul stângii radicale franceze Jean-Luc Melenchon, al cărui partid este membru al coaliţiei numite Noul Front Popular, care s-a clasat pe primul loc după al doilea tur desfăşurat duminică al alegerilor legislative, a declarat că prim-ministrul ar trebui să "plece", iar alianţa de stânga ar trebui să "guverneze", transmite France Presse. "Poporul nostru a respins în mod clar cea mai proastă soluţie", a declarat Melenchon, în timp ce extrema dreaptă, iniţial aşteptată să câştige, s-a clasat în cele din urmă pe locul al treilea. "Macron are datoria să cheme Noul Front Popular la guvernare”, cere Mélenchon.

UPDATE 21:25 Din Noul Front Popular fac parte partidele de stanga "La France insoumise" fondat de Jean-Luc Mélenchon şi considerat de extremă stânga, Partidul Socialist, Ecologiștii şi Partidul Comunist. Din coaliţia "Ensemble" (Împreună pentru Republică) fac parte partidele "Renaşterea" al lui Emmanuel Macron, "Mișcarea Democrată" a lui François Bayrou şi "Orizonturi" al lui Edouard Philippe.

UPDATE: 21:16 Noul Front Popular este creditat cu 172 până la 215 deputaţi, potrivit proiecţiilor de locuri realizate de patru institute, care plasează toţi macroniştii pe locul al doilea, cu 150 până la 180 de locuri. Rassemblement National (Partidul Adunării Naţionale), care era aşteptat să câştige alegerile, se află pe locul al treilea, cu 115 până la 155 de aleşi.

UPDATE 21:12 Stânga a ieșit pe primul loc la alegerile din Franța. Partidul lui Bardella, pe trei

Noul Front Popular a ieșit pe primul loc în seara turului doi, cu 175 la 205 deputați, conform estimării Elabe pentru BFMTV, RMC și La Tribune Dimanche RN-ul Jordan Bardella și aliații săi au ajuns în cele din urmă pe locul al treilea, în spatele coaliției prezidențiale Ensemble, informează Mediafax.

Noul Front Popular a ieșit pe primul loc în seara turului doi, cu 175 la 205 deputați, conform estimării Elabe pentru BFMTV, RMC și La Tribune dimanche. Partidul lui Jordan Bardella, dat în frunte conform ultimelor sondaje ale institutelor de sondaje, eșuează împotriva Noului Front Popular și a coaliției prezidențiale Ensemble.

Participarea totală estimată a fost de aproximativ 67,1%, potrivit sondajului Ipsos Talan. Președintele francez Emmanuel Macron a dizolvat Parlamentul și a cerut alegeri legislative anticipate după ce extrema dreaptă și-a depășit alianța de centru la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie.

UPDATE 21:03 Primele estimări ale presei

Presa belgiană, mai exact cotidianul LeSoir, scrie că Rassemblement National (RN) ar fi pe primul loc după al doilea tur. Partidul ar obţine între 230 şi 290 de mandate, prea puţin totuşi pentru a-şi asigura majoritatea absolută. Pe de altă parte, France Televison anunţă că RN ar fi obţinut între 120 şi 130 de voturi, ceea ce ar clasa partidul pe locul 3 şi ar reprezenta un eşec surprinzător. Alte redacţii franceze, precum TF1 și cei de la RTL/M6 anunţă că RN ar fi de fapt pe locul 2. Oricum ar fi, notează BBC, Franţa va avea parlamentul suspendat dacă nu se întruneşte majoritatea, iar cifrele preliminare arată că sunt şanse mici să se întâmple acest lucru.

UPDATE 18:45 Prezenţă la vot de 59,71%, la alegerile din Franţa

Prezenţa la vot în turul doi al alegerilor legislative anticipate era duminică, la ora locală 17.00 (18.00, ora României) de 59,71%, anunţă Ministerul francez de Interne, relatează BFMTV. În 2022, ea era de 38,11%, la aceeaşi oră. În primul tur, la 30 iunie, prezenţa finală la urne era de 66,71%, fără precedent de la dizolvarea Adunării Naţionale în 1997, urmată de o coabitare a lui Jacques Chirac cu Lionel Jospin.

UPDATE 16:34 Ambasadorul francez în Ucraina votează la Kiev, într-un adăpost

Ambasadorul francez în Ucraina Gaël Veyssiere a votat duminică la Kiev în turul doi al alegerilor legislative anticipate. El îşi exprimă pe X ”marea satisfacţie de a-şi putea face datoria, mulţumită mobilizării agenţilor ambasadei şi unor voluntari care fac să trăiască chiar şi aici democraţia noastră”. ”Chiar şi în timpul războiului şi chiar într-un adpoist, Mulţumesc tuturor!”, scrie el.

UPDATE 14:33 Rata de participare la ora locală 12:00, cea mai ridicată din 1981

Rata de participare la turul doi al alegerilor legislative anticipate din Franţa a crescut duminică la prânz (10:00 GMT), la 26,63%, faţă de 25,9% la aceeaşi oră în primul tur, a anunţat Ministerul de Interne, citat de AFP. Această cifră este cea mai mare pentru alegerile legislative de la scrutinul din 1981 (28,3%), marcat de sosirea stângii la putere. În primul tur de scrutin de duminică trecută, participarea ajunsese la 25,9% la aceiaşi oră. La alegerile din 2017, participarea la turul doi a fost de 18,99%.

Francezii se pregătesc să meargă astăzi la urne pentru cel de-al doilea tur al alegerilor parlamentare. Duminica trecută, victoria i-a aparţinut partidului de extremă dreapta "Adunarea Naţională" care a obţinut peste 33 la sută din voturi. Alianţa de stânga a luat numai 28 la sută din voturi, în timp ce alianţa preşedintelui Macron a fost lovită de un nou eşec, clasându-se pe locul trei.

Analiştii se îndoiesc de reuşita partidului lui Le Pen în cel de-al doilea tur

Analiştii cred însă că rezultatul final nu va fi în favoarea extremiştilor. "Pare ca şi cum, în primul tur, francezii voiau să-l pedepsească pe preşedintele lor, Emmanuel Macron. La al doilea tur, par să le fie teamă de îndrăzneala lor şi nu vor să ofere putere extremei dreapta", Dominique Moisi, analist politic. 

Pentru a avea majoritate, partidul lui Jordan Bardella trebuie să aibă 289 de locuri din cele 577 ale parlamentului. Cifrele obţinute la primul scrutin au determinat partidele de centru şi de stânga să facă tot posibilul pentru a limita câştigurile grupării "Adunarea Naţională" şi au retras peste 200 de candidaţi. Nici parizienii nu au fost mulţumiţi de rezultate şi au ieşit în stradă în număr cât mai mare. 

"Ne este foarte teamă că Adunarea Naţională va câştiga, extrema dreapta are valori pe care noi nu le acceptăm deloc, ne opunem unei societăţi rasiste, în care doar cei născuţi în Franţa pot avea drepturi precum sănătatea sau educaţia", spune un francez. 

Campania electorală a provocat şi o serie de violenţe, fiind înregistrate peste 50 de agresiuni fizice asupra candidaților și activiștilor electorali. Pentru a evita posibilele tragedii, Ministerul de Interne a anunţat că va desfăşura peste 30.000 de ofițeri pe întreg teritoriul Franței. Secţiile de votare se vor închide la ora locală 20, atunci când vor apărea şi primele proiecţii.