Analiză CNN: De ce aderarea Finlandei la NATO ar fi una dintre cele mai proaste veşti pentru Putin

Extinderea constantă a alianței nord-atlantice în sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice și ulterior din ce în ce mai aproape de granițele sale este un motiv de tensiune între Rusia și NATO, dar și una dintre justificările vehiculate la Moscova pentru atacul asupra Ucrainei. Cu toate acestea, după cum arată o analiză CNN, chiar această decizie ar putea să îi aducă pe occidentali și mai aproape de teritoriul lui Vladimir Putin.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Analiștii subliniază că decizia lui Putin de a ataca Ucraina a dus la o creștere a șanselor ca Finlanda să se alăture NATO în viitorul apropiat. Informațiile din presa internațională sugerează că țara nordică și-ar putea anunța planurile de aderare chiar în cursul acestei săptămâni, în urma consultărilor din cadrul Comitetului de Afaceri Externe.

Acest comitet urmează să elaboreze un raport care va fi trimis parlamentarilor. Mai trebuie subliniat și faptul că analiștii sunt de părere că Finlanda se bucură de sprijin în interiorul NATO și că procesul de aderare va fi unul rapid. În plus, această țară îndeplinește deja toate criteriile pentru a face parte din această alianță militară.

Sprijinul internațional pentru aderarea la NATO este dublat și de o dublare a sprijinului oferit de cetățenii finlandezi în ultimii ani, de la 30% la 60%.

Strategia de echilibru a Finlandei

După cum a explicat Alexander Stubb, fost premier al Finlandei într-un interviu, strategia de securitate a țării sale a fost construită pornind istoria și geografia statului, dar și printr-un echilibru între abordările realiste și cele idealiste.

Într-o lume ideală vrem să cooperăm cu Rusia, de care nu putem scăpa fiind vecinul nostru geografic. Dar știm, de asemenea, din istorie că cea mai mare amenințare pentru securitatea noastră națională este Rusia. De-a lungul timpului, disponibilitatea Rusiei de a crea un haos mai mare în regiunea noastră a devenit și mai clară, astfel încât aderarea la NATO devine opțiunea pragmatică, a declarat Alexander Stubb.

În acest context, Finlanda s-a văzut nevoită să își mențină cheltuielile de apărare și să se orienteze către compatibilitatea cu occidentalii. De asemenea, pentru a minimiza temerile de la Moscova legate de o potențială invazie dintre vest, finlandezii au încercat să își întărească legăturile comerciale cu Rusia.

Investițiile din apărare sunt dublate de legislația care permite mobilizarea tuturor bărbaților în cazul unui război, dar și de discursul constant al politicienilor legat de protejarea stilului de viață finlandez.

Ideologia de bază a Finlandei a fost una de supraviețuire. În ultimii 100 de ani am devenit o țară puternică, suverană, cu standarde înalte de viață. A trebuit să ne sacrificăm teritoriul pentru a menține pacea, a spus Charly Salonius-Pasternak. Prin urmare, este extrem de important ca modul nostru de viață să supraviețuiască, fie că este vorba de o diplomație pragmatică, fie că luăm o poziție mai dură împotriva celei mai mari amenințări, a mai adăugat expertul.

Consecințe neașteptate pentru Putin

Decizia Finlandei de a-și abandona poziția din ultimele decenii poate avea consecințe neașteptate pentru regimul condus de Vladimir Putin, ducând la o schimbare a arhitecturii de securitate în regiune. Printr-o astfel de decizie, granița pe care Rusia o are cu statele din NATO s-ar putea dubla, alianța urmând să câștige un partener care folosește deja de mai multe decenii echipament militar din SUA, compatibil cu cel al statelor occidentale.

În plus, pe lângă creșterea prezenței occidentale la granițele sale, decizia Finlandei de a face parte din alianța nord-atlantică va avea și un substanțial mesaj simbolic, consolidând alianța internațională fundamentată pe condamnarea agresiunii împotriva Ucrainei.

Contextul geopolitic și lupta pentru resursele din jurul polului nord vor fi modificate ca urmare a acceptării finlandezilor în NATO. Mai exact, în acest fel, NATO va avea acces la Oceanul Arctic, o regiune plină de resurse asupra căreia mai multe state, printre care Rusia și SUA, emit pretenții teritoriale.