Bilanţul morţilor în urma naufragiului din Italia ar putea depăşi 100. La bord se aflau oameni din Afganistan, Pakistan, Somalia și Iran

Cel puțin 62 de migranți au murit în urma naufragiului de ieri naufragiului ambarcaţiunii la bordul căreia se aflau, în apropiere de oraşul italian Crotone, în Calabria (sud). Printre victime se numărau 12 copii, inclusiv un bebeluș. Nava, despre care se crede că transporta aproximativ 200 de persoane, s-a rupt în timp ce încerca să ajungă la mal. La bord se aflau oameni din Afganistan, Pakistan, Somalia și Iran, potrivit BBC. 

• Ce lideri europeni ar putea participa la summitul convocat de Macron, după ce SUA au exclus Europa de la negocierile de pace

Potrivit Pazei de Coastă ambarcaţiunea transporta aproximativ 120 de persoane şi s-a spart pe stânci, la câţiva metri de coastă, iar pompierii evocă "peste 200 de persoane", scrie news.ro.

Imagini filmate de poliţia italiană arată fragmente de lemn împrăştiate pe 100 de metri, pe plajă, unde se aflau numeroşi salvatori şi salvaţi care aşteptau să fie transferaţi într-un centru de primire.

Şefa guvernului, Giorgia Meloni, şi-a exprimat "durerea profundă" şi consideră într-un comunicat că este "criminal să pui pe mare o ambarcaţiune de abia 20 de metri cu 200 de personae la bord şi previziuni meteo proaste".

Îndemnul şefei Comisiei Europene

Preşedinta CE Ursula von der Leyen, a îndemnat duminică la progrese în reforma dreptului de azil în Uniunea Europeană (UE), după această "tragedie".

Ea îndeamnă la o "dublare a eforturilor privind Pactul Migraţiilor şi Dreptului de Azil şi Planul de Acţiune la Mediterana Centrală".

Partea cea mai delicată a acestui Pact, care urmează să fie încheiat până la sfârşitul mandatului Parlamentului European (PE), în 2024, vizează cea mai bună împărţire a responsabilităţilor în primirea solicitanţilor de azil între statele membre UE, o problemă care le divizează de la criza refugiaţilor din 2015-2016.

Preşedintele italian, Sergio Mattarella, deplânge naufragiul în care "zeci de persoane, inclusiv copii, şi-au pierdut viaţa".

"Un mare număr dintre aceşti migranţi venea din Afganistan şi Iran, fugind de condiţii foarte dificile", a adăugat şeful statului, exprimându-şi dorinţa “unui angajament puternic al comunităţii internaţionale în vederea eliminării cauzelor migraţiilor: războaie, persecuţii, terorism, sărăcie”.

Italia, o ţară de intrare, care a primit sute de mii de migranţii anii trecuţi, le reproşează partenerilor săi din UE o lipsă de solidaritate în repartizarea acestora, cu toate că un număr mare dintre aceştia părăseşte apoi peninsula pentru a se duce în alte ţări.

Acest naufragiu intervine la doar câteva zile după ce Parlamentul a adoptat noi reglementări controversate ale Guvernului, dominat de extrema dreaptă, privind salvarea migranţilor.

Meloni, şefa Partidului Fratelli d'Italia (FDI, extrema dreaptă), a preluat conducerea unui Executiv de coaliţie, în octombrie, după ce a promis să reducă numărul migranţilor care vin în Italia.

14.000 de migranţi au debracat în Italia de la începutul anului

Noua lege obligă navele umanitare să efectueze o singură salvare o dată, ceea ce creşte, acuză critici, riscul morţii în zona centrală a Mării Mediterane, a cărei traversare este considerată cea mai periculoasă din lume pentru migranţi.

Ministrul de Interne Matteo Piantedosi consideră că această ”tragedie (…) demonstrează cât de absolut de necesară este lupta fermă împotriva filierelor imigraţiei clandestine”.

Situarea geografică a Italiei face din ea o destinaţie privilegiată a solicitanţilor de azil care trec din nordul Africii în Europa, iar Roma se plânge de mult timp de numărul mare al sosirilor pe teritoriul său.

Potrivit Ministerului de Interne, aproape 14.000 de migranţi au debracat în Italia de la începutul anului, faţă de aproximativ 5.200 în aceeaşi perioadă a anului trecut şi faţă de 4.200 în 2021.

ONG-urile nu mai transportă, cu toate acestea decât un procent mic dintre migranţii care vor să ajungă în Europa, majoritatea dintre ei fiind salvaţi de nave ale Pazei de Coastă şi Marinei.

Guvernul acuză însă ONG-urile că stimulează, prin acţiunea lor, sosirea migranţilor şi încurajarea traficanţilor.

Fillippo Grandi, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, deplânge “un nou naufragiu teribil” şi consideră că “a venit momentul ca statele să înceteze să mai dezbată şi să se pună de acord asupra unor măsuri drepte, eficiente şi împărtăşite, pentru a evita alte tragedii”.